Scorpionii apartin familiei paianjenilor,
fiind rudele lor , a acnelor si a capuselor. Aproximativ 1200 de
specii cunoscute de scorpioni traiesc la tropice si in alte tinuturi
cu clima calda. Acestor specii de scorpioni ii apartine si scorpionul
urias de Guineea , cea mai mare specie a familiei paianjenilor,
a carui marime ajunge si la 18 cm. Scorpionul cel mai mic are insa
doar 1,3 cm lungime.
Scorpionii , painajenii si rudele acestora fac parte din clasa artropodelor
, iar in cadrul acesteia din familia paianjenilor. Corpul acestor
insecte de obicei este alcatuit din doua parti principale : in parte
din fata cefalotoracele
( cephalotorax in latina ) care s-a format din contopirea capului
cu toracele si partea din spate a abdomenului. Cea mai mare parte
a corpului este cefalotoracele , insa abdomenul este cel care il
scoate in evidenta in familia paianjenilor. Abdomenul acestuia este
lung si segmentat , iar ultimele segmente pot fi ca o coada spre
inainte , deasupra partii interioare a corpului. Coada se termina
intr-un ac cu venin din cauza caruia scorpionii sunt considerati
drept cele mai de temut specii de insecte din familia lor.
Picioarele pentru deplasare si cele pentru pipait.
Scorpionii au patru perechi de picioare pentru deplasare
si in fata au picioarele pentru pipait in forma de gheare, care
se termina in foarfece ; pe acestea le gasim si la alte specii ale
familiei paianjenilor. Scorpionul isi foloseste foarfecele pentru
prinderea prazii. O alta caracteristica a scorpionilor este existenta
unei perechi de tentacule pentru mestecare deasupra orificiului
bucal care se termina tot in foarfece si pe langa acestea niste
anexe in forma de pieptene la partea inferioara a corpului. Inca
nu se cunosc exact functiile acestora, dar se presupune ca ajuta
la respiratie sau folosesc la sesizarea vibratiilor solului. Culoarea
scorpionilor este foarte variabila, gasim astfel scorpioni de culoare
maro sau chiar neagra.
Sub umbra intunericului
Familia paianjenilor nu se confunda cu insectele, chiar daca aceste
doua clase au trasaturi asemanatoare, specile lor sunt de dimensiuni
mici, au schelet exterior si au mai mult de doua perechi de picioare,
scorpionii insa - ca si paianjenii ? se deplaseaza pe patru perechi
de picioare. Scorpionii, contrar multor specii de insecte, nu au
antene pentru orientare. Ei vaneaza noaptea, iar in timpul zilei
se retrag in crapaturi, sub pietre sau frunze, sau chiar in cladiri
parasite, goale. Probabil ca tocmai din aceasta cauza, in urma evolutiei
s-a format in acest fel modul lor de viata, pentru ca principalele
prazi ? printre care specii de tarhani si greieri ? ies din ascunzisuri
in timpul noptii. Faptul ca scorpionii prefera crapaturile sau adapostul
pietrelor poate i periculos pentru om, pentru ca se poate intampla
sa-si faca ascunzatoare in imbracaminte, incaltaminte sau in sacii
de dormit, iar daca este deranjat in timpul odihnei poate intepa
cu usurinta proprietarul acestor obiecte.
Veninul scorpionilor
Daca este speriat sau atacat, scorpionul isi indoaie coada deasupra
capului si isi inteapa dusmanul. Exista doua tipuri principale de
venin :primul omoara sau paralizeaza doar nevertebratele, asupra
omului nu are un efect mai grav decat intepatura unei viespi, chiar
daca peovoaca intepaturi usturatoare. Al doilea tip de venin poate
insa sa provoace moartea omului deoarece paralizeaza inima si nervii
care inerveaza muschii toracelui. Acest tip de venin este produs
de mai multe tipuri de scorpioni ; acestia pot sa omoare cu o intepatura
un caine in doar sapte minute, un om in cateva ore si sunt foarte
periculosi pentru copii. Sansele de supravietuire cresc insa foarte
mult daca victimei i se administreaza antidotul corespunzator.
Chiar daca sunt intalniti in primul rand in tinuturile calde, scorpionii
se regasesc pe fiecare continent si insula mai mare, cu exceptia
Greonlandei, Antarcticii, si Noii-Zeelande. Scorpionii pot fi gasiti
si in Europa, in partea nordica, pana in Germania, si o specie numita
Euscorpius flavicaudis s-a gasit si in insulele britanice, dar specia
aceasta nu este periculoasa pentru om.
Vanatoarea si hrana
Scopionul isi localizeaza prada in timpul vanarii cu ajutorul curentilor
de aer sau din vibratiile terenului. Dupa ce o localizeaza, se apropie
de ea si se arunca asupra sa si o prinde cu ajutorul foarfecelor.
In acel moment este aproape sigur invingator pentru ca in caz de
nevoie isi indoaie coada si isi omoara prada cu ajutorul veninului.
Gura scorpionilor nu este foarte mare, de aceea trece destul de
mult timp pana cand reusesc sa taie in bucati si sa consume prada
cu ajutorul organelor bucale. Tesuturile moi si fluidele ajung in
stomacul scorpionilor. Ei nu trebuie sa vaneze zilnic datorita sistemului
lor digestiv deosebit de eficient ;la fel, organismul lor utilezeaza
foarte bine si continutul de apa al umorii prazilor.
Ciclul de viata
Unele specii de scorpioni au un dans nuptial rafinat care poate
dura mai multe ore. Masculul o prinde pe femela de picioarele de
pipait si o impinge inainte si inapoi intr-o miscare du-te-vino.
Sperma este ejaculata pe sol, iar femela o aranjeaza in asa fel
incat aceasta sa ajunga in orificiul genital. Sperma ajunsa in organele
genitale ale femelei o poate fecunda de mai multe ori.
Femela poarta ouale in corp chiar si un an, iar progeniturile sunt
aduse pe lume vii ; unele specii nasc un pui, altele chiar o suta.
Astfel, nasterea poate sa tina mai multe zile, dar la majoritatea
speciilor are doua etape, cu o pauza de 24 de ore. De obicei, micii
scorpioni vin pe lume in intuneric, iar in primele zile se ingramadesc
pe spatele mamei lor. Dupa aceea naparlesc, li se dezvolta un schelet
exterior si astfel sunt gata sa se desparta de mama lor.
|