?tiindu-l de un fluviu vechi ?i mare, ?semnat prin istoria sa, moldovenii cu greu ar putea s??i ?chipuie c?b?ina?ii de la poalele Carpa?ilor nici nu-i spun pe nume, zic?du-i pur ?i simplu r?le?, deoarece Nistrul de aici nici pe departe nu se aseam?? cu marele fluviu ce str?ate ? lung Republica Moldova ?i c?mai mult de jum?ate din p??turile ??ii e situat ? bazinul acestei artere fluviale.

Vorbind de Nistru, amintim c?el ? ia ?ceputul din mun?ii Carpa?i, adun?du-?i apele din izvoarele ce ies la suprafa??pe versan?ii de nord-vest ai muntelui Rozluci la altitudinea de peste 900 m, ca apoi s??i poarte apele pe teritoriul Ucrainei pe o distan?? de cca 700 km, intr?d apoi ? spa?iul Republicii Moldova ? aval de Hotin. "Poarta de intrare" a fluviului este comuna Naslavcea ? cea mai de nord localitate din republic?care formeaz? par?ial hotarul dintre aceste dou???i, ca apoi, ?erpuind printre st?ci ?i holde m?oase, pe o distan??de 660 km, s?se "lini?teasc?quot; ? Marea Neagr? l?g?Cetatea Alb? strecur?du-se printr-un liman numit limanul Nistrului.

Bazinul fluviului se ?tinde sub forma unei f?i a c?ei l?ime nu ?trece 100 km ?i ocup?o suprafa??de 72 100 km2. Scurgerea medie anual?este de cca 10 km3. Sursa principal?de alimenta?ie a fluviului o constituie precipita?iile atmosferice solide ?i lichide ce cad ? bazinul lui de recep?ie a apelor.

? cursul superior, fiind prins ?tre dou?maluri priporoase, s?t?d zglobiu ?i juc?? de pe o piatr?pe alta, ai impresia c?Nistrul dispare chiar la prima cotitur? dar, urm?indu-l de la o cotitur? la alta, vezi c?la un moment dat culmile ?p?urite se dau un pic la o parte, deschiz?du-i Nistrului o cale mai larg??i apele, r?ufl?d ad?c, pornesc ceva mai domol la vale.

Av?d aici un caracter de munte, Nistrul str?ate mun?ii Carpa?i ?i regiunea subcarpatic? dispun?d de o vale ad?c??i ?gust? pe alocuri ? form?de defileu ?i cursul repede al apei (2,0-2,5 m/s). Tot aici el prime?te o mul?ime de afluen?i, cei mai mari fiind Str?, Svicia, Lomni?a, Bistri?a ?.a. ? pe dreapta ?i Vere?ni?a, Zubroi, Gnitaia, Lipa ?.a. ? pe st?ga.

? cursul de mijloc ? de la ora?ul Galici, Nistrul str?ate podi?ul Vol?o-Podolic ?i Podi?ul Nistrului, cursul devenind mai domol, ?s?valea r??e ?gust? iar ? apropierea or?lului Otaci se l?ge?te p??la 3 km. Acest sector se caracterizeaz?prin maluri abrupte cu terase bine conturate ?i numeroase meandre. ? apropierea comunei Cos??i, vestit?prin carierele sale ?i me?teri iscusi?i ? prelucrarea pietrei, fluviul este ?tret?at de o dung?de granit, pe alocuri chiar ies la suprafa?a apei, form?d praguri, peste care apa "cade zgomotos", form?d v?tejuri. Acesta a fost un motiv ? plus ca fluviul s?fie "botezat" ? antichitate "ap?repede". ? multe locuri valea sa este ?gust? cu maluri ?alte, care au mai p?trat pe alocuri din abunden??verdele covor al p?urii ce coboar?p??la oglinda apei. Din loc ? loc pantele ?alte sunt intersectate de defileurile ad?ci ale r?le?elor ce se vars?? albia Nistrului.

Peisajele naturale din preajma fluviului sunt destul de pitore?ti ?i atr??oare: ?binarea dintre stanele uria?e, cioplite de-a lungul mileniilor de apa curg?oare, de ploaie ?i z?ad? de b?aia v?tului; defileurile ?p?urite, prin care ? murmur?c?tul etern r?le?ele gr?ite, form?d c?eri de ap?zgomotoase, au creat configura?ii geografice irepetabile. De mul?i sunt cunoscute rezerva?iile peisagistice de la Naslavcea, "La 33 de Vaduri", "Rudi-Arione?ti", C???uca, T???ca, Clim??ii-de-Jos, Socola, Valea-Ad?c? Saharna, Poiana, Ra?cov, ?pova, Rezerva?ia natural??tiin?ific? acvatic?"Iagorl?" ?i multe altele dintre acestea. Cronicarul Miron Costin ? "Letopise?ul ?rii Moldovei" de la 1654 a ?ve?nicit frumuse?ea acestor meleaguri scriind:

"... de-ar fi cunoscut ?t loc zei?ele grece,
Din Olimpul lor aici ar fi vrut s?plece.
Peste tot c?pii m?oase ?i p?ni ?tinse,
Care alte ??i mai au culmi de frumuse?i atinse?"

Curios este ?i faptul c?? acest sector Nistrul aproape c?nu prime?te nici un afluent din dreapta, din st?ga, ?s?se vars? Zolotaia, Lipa, Siret, Smotrici, Murafa, Ocni?a, Camenca, Beloci, Molochi?, Ocna, R?ni?a, Iagorl? ?.a.

? cursul s? inferior ? ? aval de ora?ul Dub?ari, Nistrul intr? ? ?esul M?ii Negre ?i se caracterizeaz?printr-o vale l?git? ? p??la 20 km l?ime, malurile devin mai line, joase, iar albia are o l?ime de p??la 200 m ?i cu o ad?cime de 4-8 m, pe alocuri ? p??la 16 m. De?i viteza de scurgere a apei este lini?tit? albia fluviului meandreaz?gra?ios, form?d pe alocuri coturi cu schimb?i brusce ale direc?iei de curgere (Delac? ?i ?erpeni). Doar ? aval de Tighina fluviul aproape se calmeaz??i curge lin spre Marea Neagr? form?d o mul?ime de bra?e, unde se eviden?iaz?bra?ul Turunciuc, prin care se scurge o treime din apa fluviului. Afluen?ii principali din cursul inferior al Nistrului sunt R?tul, Ichelul, B?ul, Botna ? din dreapta ?i Comarovca Mare, Cuciurgan, Ta?l? ? din st?ga.

Nistrul joac?un rol ?semnat ? economia republicii. El este navigabil pe tot cursul din limitele Republicii Moldova. Apele lui sunt utilizate pentru aprovizionarea popula?iei cu ap?potabil? pentru iriga?ie, pescuit ?.a. ? valea Nistrului se afl?principala zon?de recrea?ie a municipiului Chi?in? ? Vadu-lui-Vod?(casele de odihn??Doina?, ?Codru?, ?Bucuria?), o baz?turistic??i sportiv? Aici po?i admira o mul?ime de rezerva?ii peisagistice pitore?i, cum sunt: "P?urea Turceasc?quot;, P?u?rea de la Delac?, Cuibul paleontologic "Colcotov Balca" din Tiraspol cu o bogat?faun?de hiparioni, "Albia veche a Nistrului" cu nuferi albi ?i cornaci, lacul natural S?a?, Limanul Turunciuc, Lacul de acumulare Dub?ari ?.a.

Cu p?ere de r?, la ora actual?au ap?ut o serie de probleme ecologice ale Nistrului, legate de activitatea nechibzuit?a omului, care cer o rezolvare urgent? O dat?cu construirea primului baraj ?i lac de acumulare de l?g?ora?ul Dub?ari, apoi a barajului dintre Otaci ?i Movil?, cursul fluviului a fost reglat ?i stopate viiturile, rev?s?ile catastrofale, ? schimb terenurile din lunca inferioar? pe timpuri ?floritoare, numit?"California Basarabean?quot; a fost lipsit?de m?ul aduc?or de hran?solurilor; ? plus, construc?ia acestor baraje a dus la degradarea substan?ial?a faunei (mai ales a ihtiofaunei) ?i a florei acvatice a Nistrului. Dar omul a pricinuit fluviului nu numai aceste pagube. Extragerea ? cantit?i enorme de nisip ?i prundi? din maluri ?i albia minor?a dus la l?girea albiei, la distrugerea malurilor naturale, care au r?as apoi s? fie surpate de apele curg?oare ?i, ? consecin?? viteza apei a sc?ut sim?itor. Ca urmare, fluviul este amenin?at de ?n?olire, de sc?erea nivelului apei, de ?florirea apei, ceea ce ? final va duce la uscarea lui.

Apa Nistrului, prin natura sa, se caracterizeaz?printr-un grad ?alt de turbiditate. Dmitrie Cantemir ? lucrarea "Descrierea Moldovei" scrie c?"... apa pe care o car? chiar dac? este limpede, este totu?i grea ?i foarte d?n?oare s???ii celor ce o beau". Ast?i calitatea apei Nistrului e ?i mai rea, cauza fiind poluarea intensiv?cu reziduuri industriale, cu pesticide ?i ?gr?minte minerale sp?ate de pe c?puri de apele curg?oare, cu reziduuri menajere etc. Toate acestea duc la m?irea gradului de mineralizare a apei, la "?florirea apei", care mic?oreaz? cantitatea de oxigen din ap? fapt ce provoac?asfixierea organismelor acvatice, ?n?olirea intensiv? dispari?ia multor specii de plante ?i animale acvatice, sc?erea nivelului apei ?.a.

Folclorul nostru p?treaz?destule c?tece, legende ?i povestiri orale despre Nistru. Iat?unele din ele:

Foaie verde, solzi de pe?te
Curge Nistrul de vuie?te
Pe la coturi se-nv?te?te.

sau

Foaie verde lozioar?br> La Nistru la m?gioar?br> Stau fl??i gr??oar?/p>

?i c?d zice poetul Alexei Mateevici cu ad?c?venera?ie:

Limba noastr?i frunz?verde
Zbuciumul din codrii ve?nici
Nistrul lin ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfe?nici, ? ...

ne g?dim c?metafora Nistru s-o fi n?cut, probabil, ?preun? cu dulcele c?tec al Moldovei, cu zv?netul liric al arcu?ului de vioar? Toate acestea ne ?deamn?s?p?tr? ?i s?avem grij?de acest "fluviu sacru" pentru popula?ia ce locuie?te ? preajma Nistrului.

Sursa: D.Roscovan, I.Danilescu Vraja Naturii. - Chisinau, CE USM, 2002