Dupa cum s-a mentionat in materialul "Producem
biogaz, dar cum il folosim?", publicat in "Moldova Suverana"
din 19 februarie curent, la fabrica avicola din Vadul lui Voda s-a
facut prima in republica incercare de a utiliza reziduurile organice
care polueaza mediul. Profesorul universitar Mihai Dumitrasco, doctor
habilitat in agricultura, director al societatii cu raspundere limitata
"Electrigaz", e unul din putinii specialisti care e preocupat
de aplicarea tehnologiilor de producere a biogazului si a bioenergiei
in ansamblu. Pentru a clarifica care e situatia pe tara la capitolul
dat l-am rugat pe dumnealui sa ne raspunda la citeva intrebari.
- Dle profesor, producerea biogazului e ceva nou pentru republica
noastra?
- Nu. Procesul de fermentare a reziduurilor si de obtinere a bioenergiei
e cunoscut demult. Chiar la noi in republica cu vreo 20-30 de ani
in urma au fost construite citeva instalatii de obtinere a biogazului
din deseurile fermelor zootehnice. Dar, cu parere de rau, nici una
din ele n-a functionat macar o zi. Din simplul motiv ca nu s-a tinut
cont de cerintele tehnologiei, oamenii s-au dezamagit si lucrul
a fost lasat balta.
- De ce abia acum s-a revenit la aceasta idee importanta?
- Sunt mai multe pricini, dar principalul rezida din faptul ca
acum s-a agravat starea ecologica in urma concentrarii excesive
a reziduurilor organice, stare care ne-a pus in garda si ne-a determinat
sa intreprindem ceva. Acest fenomen a fost observat si de specialistii
din Regatul Olanda, care, pe linga faptul ca au inteles bine problemele
noastre, ne-au acordat si un suport financiar pentru construirea
la fabrica avicola de la Vadul lui Voda a unei sectii de producere
a biogazului.
- Ce perspectiva ar avea aceasta ramura in conditiile republicii
noastre?
- Perspectivele sint mari si avantajoase. De la aceste intreprinderi
poate fi inregistrat un efect triplu. Constructia lor pe tot teritoriul
republicii ne-ar permite, in primul rind, sa punem pe picior larg
utilizarea reziduurilor organice, care in fond sint niste ingrasaminte
excelente pentru agricultura. Tin sa va spun ca noi astazi nu avem
atare produse organice. In ultimii 10 ani pamanturile noastre nu
au fost innobilate. In declinul economic oamenii, impusi de saracie,
s-au dezis de fertilizanti. Acesta e un mare dezavantaj pentru economia
tarii. Cu fiece an solul se defertilizeaza si degradeaza tot mai
mult. E ca si cum ai tot lua din sac fara a pune ceva inapoi.
As vrea sa subliniez un detaliu important. Dupa extragerea biogazului
ingrasamintele se obtin in doua fractii: lichida si solida. Partea
solida e aplicata dupa metodele traditionale la innobilarea solului,
iar cea lichida poate fi folosita la stropirea foliala. In al doilea
rind, e vorba de efectul ecologic. Analizele ne demonstreaza ca
apele, indeosebi ale riurilor mici, contin o cantitate insemnata
de nitrati si substante chimice utilizate la protectia plantelor.
In al treilea rind, noi suntem o tara care nu are surse energetice
locale. Doar 3-4% din cantitatea necesara poate fi obtinuta cu mijloacele
proprii. Iata de ce folosirea pe scara larga a instalatiilor de
fermentare are o importanta mare pentru economia tarii. Unitati
de tipul celeia de la Vadul lui Voda, dar de o capacitate mai mica,
pot fi instalate in toate gospodariile de fermieri. Astfel, ar putea
fi acoperite intr-o anumita masura necesitatile locale de aprovizionare
cu energie electrica si termica. Concomitent, cum spuneam mai sus,
vor fi solutionate si problemele de protectie a mediului. Incercari
de a construi microstatii de fermentare s-au facut in mai multe
sate, dar lucrul n-a fost dus pina la capat. Sa nu trecem cu vederea
si alt aspect. Construind intreprinderi de producere a bioenergiei,
vom crea noi locuri de munca pentru sateni.
- In mod practic cum vedeti dumneavoastra rezolvarea acestei probleme
atit de importante pentru tara noastra? Doar nu putem miza mereu
pe ajutorul olandezilor...
- Problema nu e chiar atit de simpla cum ni se pare la prima vedere.
Trebuiesc mijloace, pe care nu le avem. Acesta e un aspect. Olandezii
ne-au ajutat sa construim sectia de la Vadul lui Voda nu intimplator.
Vorba e ca deseurile noastre polueaza nu numai solul, apa, dar si
aerul care, dupa cum se stie, nu are frontiere ecologice. Prin urmare
ei, solutionind problemele noastre, contribuie la ameliorarea situatiei
globale, inclusiv a celei din tara lor. Noi trebuie sa folosim toate
posibilitatile, in primul rind, proiectele de asistenta tehnica
din afara republicii. Specialistii din strainatate ne vor acorda
ajutor numai atunci cind vor vedea ca manifestam o atitudine gospodareasca,
cind se vor convinge ca suntem oameni cu spirit intreprinzator.
Principala forta motrice trebuie sa fim noi. E necesar sa gasim
modalitati pentru a utiliza reziduurile, a construi statii de producere
a bioenergiei. La aceasta trebuie sa contribuie si statul, si particularii.
Fiecare isi are rolul sau in rezolvarea problemei. Eu nu impartasesc
opinia ca Guvernul e obligat sa finanteze toate actiunile din acest
domeniu. In conditiile actuale aceasta este imposibil de realizat.
Pe de alta parte Executivul ar putea face mult fara a aloca careva
mijloace. In alte tari, de exemplu, tehnica si echipamentele necesare
sunt procurate din dotatiile statului. La noi nu se poate face acest
lucru, bugetul e sarac, dar am putea face altceva - sa acordam facilitati
celora care produc bioenergie. Bunaoara, ei sa fie scutiti de taxa
pe valoarea adaugata, de impozitele pe venit etc. 0 atare actiune
i-ar determina pe multi businessmani sa persevereze in aceasta directie,
caci in tara avem foarte multa materie prima -reziduurile organice
ale fermelor, crengile din paduri si de la taiatul livezilor, ripca
din vii, care de obicei se arde in cimp, tulpinile de floarea-soarelui
etc.
- 0 atare activitate ar putea fi rentabila?
- Implementarile proiectelor ecologice de regula sunt putin eficiente
in aspect economic, in unele cazuri chiar nerentabile. Dar ele sunt
necesare. Repet, utilizarea reziduurilor organice, indeosebi acele
de la intreprinderile mari, ne va permite sa diminuam impactul nefast
al acestora asupra mediului. Daca vom pune umarul toti: statul,
persoanele juridice si fizice, problema ar putea fi rezolvata mai
usor si eficienta ar fi mai mare.
- Cum se procedeaza in alte tari?
- In alte tari situatia e de alta natura. Atitudinea neglijenta
fata de reziduurile organice, fata de ecologie e generata chiar
de legislatia noastra care nu ne obliga la nimic. Legi ecologice
avem destule, dar ele sunt inoperante. In Olanda, de exemplu, proprietarul
nu-si poate permite sa lase sa creasca gramezile de baligar la fabrica
sa. Pentru ca trebuie sa plateasca anumite taxe ecologice pentru
fiecare tona. Aceasta il determina sa organizeze, pe linga productia
de baza, si prelucrarea reziduurilor. La noi fiecare arunca gunoiul
unde-i convine lui. Si nimeni (nici ecologistii) nu le pot interzice.
Avem cica alte probleme, in primul rind saracia. Or, saracia noastra
anume de aici porneste. Nu folosim ceea ce putem folosi, poluam
mediul acolo unde am putea sa nu-l poluam. Ca sa nu se intimple
asa ceva e necesar sa urmam exemplul tarilor europene, unde actiunile
privind dezvoltarea surselor renovabile de energie se incurajeaza
pe toate caile, astfel rezolvandu-se concomitent si problemele ecologice,
si cele economice.
Va multumesc.
|