Dupa cum s-a mentionat in materialul "Producem biogaz, dar cum il folosim?", publicat in "Moldova Suverana" din 19 februarie curent, la fabrica avicola din Vadul lui Voda s-a facut prima in republica incercare de a utiliza reziduurile organice care polueaza mediul. Profesorul universitar Mihai Dumitrasco, doctor habilitat in agricultura, director al societatii cu raspundere limitata "Electrigaz", e unul din putinii specialisti care e preocupat de aplicarea tehnologiilor de producere a biogazului si a bioenergiei in ansamblu. Pentru a clarifica care e situatia pe tara la capitolul dat l-am rugat pe dumnealui sa ne raspunda la citeva intrebari.

- Dle profesor, producerea biogazului e ceva nou pentru republica noastra?

- Nu. Procesul de fermentare a reziduurilor si de obtinere a bioenergiei e cunoscut demult. Chiar la noi in republica cu vreo 20-30 de ani in urma au fost construite citeva instalatii de obtinere a biogazului din deseurile fermelor zootehnice. Dar, cu parere de rau, nici una din ele n-a functionat macar o zi. Din simplul motiv ca nu s-a tinut cont de cerintele tehnologiei, oamenii s-au dezamagit si lucrul a fost lasat balta.

- De ce abia acum s-a revenit la aceasta idee importanta?

- Sunt mai multe pricini, dar principalul rezida din faptul ca acum s-a agravat starea ecologica in urma concentrarii excesive a reziduurilor organice, stare care ne-a pus in garda si ne-a determinat sa intreprindem ceva. Acest fenomen a fost observat si de specialistii din Regatul Olanda, care, pe linga faptul ca au inteles bine problemele noastre, ne-au acordat si un suport financiar pentru construirea la fabrica avicola de la Vadul lui Voda a unei sectii de producere a biogazului.

- Ce perspectiva ar avea aceasta ramura in conditiile republicii noastre?

- Perspectivele sint mari si avantajoase. De la aceste intreprinderi poate fi inregistrat un efect triplu. Constructia lor pe tot teritoriul republicii ne-ar permite, in primul rind, sa punem pe picior larg utilizarea reziduurilor organice, care in fond sint niste ingrasaminte excelente pentru agricultura. Tin sa va spun ca noi astazi nu avem atare produse organice. In ultimii 10 ani pamanturile noastre nu au fost innobilate. In declinul economic oamenii, impusi de saracie, s-au dezis de fertilizanti. Acesta e un mare dezavantaj pentru economia tarii. Cu fiece an solul se defertilizeaza si degradeaza tot mai mult. E ca si cum ai tot lua din sac fara a pune ceva inapoi.

As vrea sa subliniez un detaliu important. Dupa extragerea biogazului ingrasamintele se obtin in doua fractii: lichida si solida. Partea solida e aplicata dupa metodele traditionale la innobilarea solului, iar cea lichida poate fi folosita la stropirea foliala. In al doilea rind, e vorba de efectul ecologic. Analizele ne demonstreaza ca apele, indeosebi ale riurilor mici, contin o cantitate insemnata de nitrati si substante chimice utilizate la protectia plantelor.
In al treilea rind, noi suntem o tara care nu are surse energetice locale. Doar 3-4% din cantitatea necesara poate fi obtinuta cu mijloacele proprii. Iata de ce folosirea pe scara larga a instalatiilor de fermentare are o importanta mare pentru economia tarii. Unitati de tipul celeia de la Vadul lui Voda, dar de o capacitate mai mica, pot fi instalate in toate gospodariile de fermieri. Astfel, ar putea fi acoperite intr-o anumita masura necesitatile locale de aprovizionare cu energie electrica si termica. Concomitent, cum spuneam mai sus, vor fi solutionate si problemele de protectie a mediului. Incercari de a construi microstatii de fermentare s-au facut in mai multe sate, dar lucrul n-a fost dus pina la capat. Sa nu trecem cu vederea si alt aspect. Construind intreprinderi de producere a bioenergiei, vom crea noi locuri de munca pentru sateni.
- In mod practic cum vedeti dumneavoastra rezolvarea acestei probleme atit de importante pentru tara noastra? Doar nu putem miza mereu pe ajutorul olandezilor...

- Problema nu e chiar atit de simpla cum ni se pare la prima vedere. Trebuiesc mijloace, pe care nu le avem. Acesta e un aspect. Olandezii ne-au ajutat sa construim sectia de la Vadul lui Voda nu intimplator. Vorba e ca deseurile noastre polueaza nu numai solul, apa, dar si aerul care, dupa cum se stie, nu are frontiere ecologice. Prin urmare ei, solutionind problemele noastre, contribuie la ameliorarea situatiei globale, inclusiv a celei din tara lor. Noi trebuie sa folosim toate posibilitatile, in primul rind, proiectele de asistenta tehnica din afara republicii. Specialistii din strainatate ne vor acorda ajutor numai atunci cind vor vedea ca manifestam o atitudine gospodareasca, cind se vor convinge ca suntem oameni cu spirit intreprinzator.

Principala forta motrice trebuie sa fim noi. E necesar sa gasim modalitati pentru a utiliza reziduurile, a construi statii de producere a bioenergiei. La aceasta trebuie sa contribuie si statul, si particularii. Fiecare isi are rolul sau in rezolvarea problemei. Eu nu impartasesc opinia ca Guvernul e obligat sa finanteze toate actiunile din acest domeniu. In conditiile actuale aceasta este imposibil de realizat. Pe de alta parte Executivul ar putea face mult fara a aloca careva mijloace. In alte tari, de exemplu, tehnica si echipamentele necesare sunt procurate din dotatiile statului. La noi nu se poate face acest lucru, bugetul e sarac, dar am putea face altceva - sa acordam facilitati celora care produc bioenergie. Bunaoara, ei sa fie scutiti de taxa pe valoarea adaugata, de impozitele pe venit etc. 0 atare actiune i-ar determina pe multi businessmani sa persevereze in aceasta directie, caci in tara avem foarte multa materie prima -reziduurile organice ale fermelor, crengile din paduri si de la taiatul livezilor, ripca din vii, care de obicei se arde in cimp, tulpinile de floarea-soarelui etc.

- 0 atare activitate ar putea fi rentabila?

- Implementarile proiectelor ecologice de regula sunt putin eficiente in aspect economic, in unele cazuri chiar nerentabile. Dar ele sunt necesare. Repet, utilizarea reziduurilor organice, indeosebi acele de la intreprinderile mari, ne va permite sa diminuam impactul nefast al acestora asupra mediului. Daca vom pune umarul toti: statul, persoanele juridice si fizice, problema ar putea fi rezolvata mai usor si eficienta ar fi mai mare.

- Cum se procedeaza in alte tari?

- In alte tari situatia e de alta natura. Atitudinea neglijenta fata de reziduurile organice, fata de ecologie e generata chiar de legislatia noastra care nu ne obliga la nimic. Legi ecologice avem destule, dar ele sunt inoperante. In Olanda, de exemplu, proprietarul nu-si poate permite sa lase sa creasca gramezile de baligar la fabrica sa. Pentru ca trebuie sa plateasca anumite taxe ecologice pentru fiecare tona. Aceasta il determina sa organizeze, pe linga productia de baza, si prelucrarea reziduurilor. La noi fiecare arunca gunoiul unde-i convine lui. Si nimeni (nici ecologistii) nu le pot interzice. Avem cica alte probleme, in primul rind saracia. Or, saracia noastra anume de aici porneste. Nu folosim ceea ce putem folosi, poluam mediul acolo unde am putea sa nu-l poluam. Ca sa nu se intimple asa ceva e necesar sa urmam exemplul tarilor europene, unde actiunile privind dezvoltarea surselor renovabile de energie se incurajeaza pe toate caile, astfel rezolvandu-se concomitent si problemele ecologice, si cele economice.

Va multumesc.