{"id":2490,"date":"2010-02-08T14:36:39","date_gmt":"2010-02-08T12:36:39","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=2490"},"modified":"2010-02-08T14:36:39","modified_gmt":"2010-02-08T12:36:39","slug":"carbon-market","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/carbon-market.html","title":{"rendered":"Mecanismul de Finan\u021bare aplicat pe Pia\u021ba de Carbon"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market11.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-2495\" title=\"carbon_market1\" src=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market11.jpg\" alt=\"\" width=\"170\" height=\"130\" \/><\/a>\u00cen cadrul Academiei de Studii Economice din Molodva, la Facultatea \u201eFinan\u021be\u201d a fost sus\u021binut\u0103 prima Tez\u0103 de Master (cu titlu de manuscris CZU: 330.322:540.3.054(478)(043)) din RM cu tematica \u201eMecanismul de Finan\u021bare aplicat pe Pia\u021ba de Carbon\u201d.<!--more--><\/p>\n<p>Actualitatea \u0219i importan\u021ba temei de cercetare. Idea dezvolt\u0103rii unui Mecanismul de Finan\u0163are aplicat pe Pia\u0163a Carbon a ap\u0103rut odat\u0103 cu con\u015ftientizarea problemei \u00eenc\u0103lzirii globale \u015fi a impactului negativ asupra mediului \u015fi calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii pe care \u00eel au emisiile gazelor cu efect de ser\u0103. \u00cenc\u0103lzirea global\u0103 este determinat\u0103 de cantitatea enorm\u0103 de energie pe care oamenii o produc \u015fi o consum\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce nevoile energetice cresc, guvernele \u0163\u0103rilor devin din ce \u00een ce mai dependente de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale \u015fi c\u0103rbune). Comunitatea mondial\u0103 are nevoie de o reform\u0103 major\u0103 \u00een domeniul produc\u0163iei \u015fi consumului de energie, pentru a-\u015fi putea atinge obiectivele propuse \u015fi pentru a combate schimb\u0103rile climatice. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 afirm\u0103 c\u0103 temperatura global\u0103 a crescut deja cu 0,8\u00b0C \u015fi c\u0103 aceast\u0103 cre\u015ftere devine periculoas\u0103 dac\u0103 atinge limita de 2\u00b0C. Pentru a nu dep\u0103\u015fi acest prag, este nevoie de eforturi din partea tuturor statelor. Tendin\u0163a cresc\u0103toare a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103\u00a0 \u00eenregistrate la nivel mondial ar trebui s\u0103 fie stopat\u0103 p\u00een\u0103 \u00een 2020 \u015fi inversat\u0103 p\u00een\u0103 \u00een 2050, c\u00eend valorile ar trebui s\u0103 se \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 fa\u0163\u0103 de cele raportate \u00een 1990.<\/p>\n<p>Combaterea schimb\u0103rilor climatice este una dintre cele mai mari provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 majoritatea \u0163\u0103rilor \u00een momentul de fa\u0163\u0103. Dac\u0103 nu se \u00eentreprind rapid m\u0103suri globale pentru a stabiliza cre\u015fterea temperaturii, apare riscul iminent de producere a unor pagube ireversibile \u015fi catastrofice. Guvernele statelor lumii trebuie s\u0103 ia m\u0103suri care s\u0103 fie coordonate reciproc pentru a garanta o \u00eemp\u0103r\u0163ire corect\u0103 a responsabilit\u0103\u0163ilor. Obiectivele trebuie s\u0103 fie obligatorii, \u0163in\u00eendu-se cont de capacit\u0103\u0163ile na\u0163ionale. Iar ac\u0163iunile trebuie s\u0103 vizeze, a\u015fadar, anumite arii esen\u0163iale precum pia\u0163a electricit\u0103\u0163ii \u015fi a gazelor naturale, sursele de energie, comportamentul consumatorilor \u015fi consolidarea cooper\u0103rii interna\u0163ionale. De asemenea este crucial\u0103 dezvoltarea \u00een continuare a Mecanismului de Dezvoltare Nepoluant\u0103 \u015fi Durabil\u0103.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-2492\" title=\"carbon_market2\" src=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market2.jpg\" alt=\"\" width=\"336\" height=\"221\" srcset=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market2.jpg 336w, https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market2-300x197.jpg 300w, https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market2-150x100.jpg 150w\" sizes=\"auto, (max-width: 336px) 100vw, 336px\" \/><\/a>Mecanismul de finan\u021bare carbon reprezint\u0103 ansamblul resurselor prev\u0103zute pentru proiectele generatoare de carbon \u00een cadrul programelor de reducere de emisii GES sub form\u0103 de achizi\u0163ionare de astfel de reduceri de emisii (comercializare de cote de carbon). Baza legislativ\u0103 a mecanismului de finan\u021bare carbon este reglementat\u0103 prin Protocolul de la Kyoto a Conferin\u021bei-cadru a Na\u021biunilor Unite pentru Schimb\u0103rile Climatice, \u0219i alte acte legislative adoptate la nivel na\u021bional deja pentru fiecare stat \u00een parte.<\/p>\n<p>Comercializarea emisiilor de carbon este o abordare administrativ\u0103 folosit\u0103 pentru controlul polu\u0103rii, prin oferirea de stimulente economice pentru realizarea unei reduceri a emisiilor de poluan\u0163i. O autoritate central\u0103 (de obicei, un organism guvernamental), stabile\u015fte o limit\u0103 de cantitate a unui poluant care poate fi emis. Societ\u0103\u0163ile comerciale sau alte grupuri au permisiune pentru un anumit nivel de emisii \u015fi li se cere s\u0103 de\u0163in\u0103 un num\u0103r echivalent de cote de carbon (sau dreptul de a emite o anumit\u0103 cantitate de poluan\u021bi). Cantitatea total\u0103 de carbon nu poate dep\u0103\u015fi nivelul limitei admisibile. Companiile care au nevoie pentru a cre\u015fte indemniza\u0163ia lor de emisie trebuie s\u0103 cumpere cote de carbon de la cei care polueaz\u0103 mai pu\u0163in. Transferul de cote este men\u0163ionat ca un comer\u0163. Astfel, cump\u0103r\u0103torul pl\u0103te\u015fte o \u201etax\u0103 de poluare\u201d, \u00een timp ce v\u00e2nz\u0103torul este recompensat pentru c\u0103 are emisii reduse cu mai mult dec\u00eet era necesar.Astfel, \u00een teorie, cei care \u00ee\u0219i pot reduce emisiile, realizeaz\u0103 o reducere a polu\u0103rii \u0219i sunt recompensa\u021bi pentru aceasta.<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market3.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-2493\" title=\"carbon_market3\" src=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market3.jpg\" alt=\"\" width=\"329\" height=\"257\" srcset=\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market3.jpg 329w, https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2010\/02\/carbon_market3-300x234.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 329px) 100vw, 329px\" \/><\/a>Protocolul de la Kyoto define\u015fte trei mecanisme &#8220;flexibile&#8221; de promovare a proiectelor de reducere a emisiilor GES. Unui din ele este Mecanismul Dezvolt\u0103rii Nepoluante (Clean Development Mecanism, CDM) \u2013 unicul la care Republica Moldova este eligibil\u0103.<\/p>\n<p>Cele mai mari progrese \u00een acest domeniu au fost atinse de c\u0103tre UE, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 angajamentul tuturor guvernelor de a \u0163ine sub control cantitatea de emisii. UE a adoptat, \u00een decembrie 2008, o politic\u0103 integrat\u0103 \u00een materie de energie \u015fi schimb\u0103ri climatice, care prevede obiective ambi\u0163ioase pentru anul 2020. Astfel, Europa s-ar putea \u00eendrepta c\u0103tre un viitor durabil \u015fi o economie cu emisii sc\u0103zute de dioxid de carbon, bazat\u0103 pe un consum mai redus de energie, prin ac\u0163iuni care vizeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu 30%, dac\u0103 se ajunge la un acord interna\u0163ional \u00een acest sens;<\/li>\n<li>reducerea consumului de energie cu 20%, prin cre\u015fterea eficien\u0163ei energetice;<\/li>\n<li>acoperirea a 20% din necesarul energetic prin folosirea surselor regenerabile.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Strategia UE privind schimb\u0103rile climatice \u015fi energia se aliniaz\u0103 eforturilor europene viz\u00eend cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi crearea de locuri de munc\u0103. R\u0103m\u00een\u00eend \u00een prima linie a noii revolu\u0163ii energetice, vom putea beneficia de noi oportunit\u0103\u0163i \u00een domeniul afacerilor \u015fi al cercet\u0103rii.<\/p>\n<p>Importan\u021ba Mecanismului Dezvolt\u0103rii Nepoluante: Stimularea Guvernelor lumii de a preveni schimb\u0103rea climatic\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 prin reducerea gazelor de ser\u0103, prin intermediul Mecanismelor Dezvolt\u0103rii Nepoluante (CDM) \u015fi Finan\u0163\u0103rii \u201eCarbon\u201d. O nou\u0103 surs\u0103 de finan\u0163are care are drept scop s\u0103 stimuleze guvernele lumii pentru o economie dezvoltat\u0103, nepouant\u0103 \u015fi durabil\u0103.<\/p>\n<p>Aceste necesit\u0103\u0163i \u015fi mecanisme au fost stipulate \u015fi dezvoltate de c\u0103tre Comisia Interguvernamental\u0103 pentru Schimb\u0103rile Climatice \u015fi transpuse \u00een Protocolul de la Kyoto, \u00een decembrie 1997, la Kyoto, Japonia.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul Protocolului de la Kyoto Republica Moldova este o \u0163ar\u0103 f\u0103r\u0103 angajamente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103. \u00cens\u0103 ea poate contribui la efortul interna\u0163ional de combatere a schimb\u0103rii climei, pe de-o parte, ob\u0163in\u00eend sprijin \u015fi beneficii pentru dezvoltarea durabil\u0103 a \u0163\u0103rii, pe de alt\u0103 parte. Beneficiile de carbon ale proiectelor CDM \u00eenregistrate \u00een Republica Moldova, \u00een perioada 2006-2009, \u00een urma comercializ\u0103rii reducerile de emisii cumulative ale GES (348 502 tone CO2) \u00een cadrul proiectelor CDM au constituit circa 1 969 036 USD pentru aproximativ 250 APL.<\/p>\n<p>Lucrarea de cercetare con\u021bine elemente conceptuale privind mecanismul de finantare carbon \u0219i a dezvolt\u0103rii nepoluante (CDM). Este descris parteneriatul interna\u021bional pentru reducerea emisiilor de carbon \u00een cadrul Conferin\u021bei \u2013cadru a Na\u021biunilor Unite privind schimbarile climatice \u0219i Protocolul de la Kyoto. Sunt descrise etapele mecanismului de finan\u021bare carbon, criteriile de eligibilitate a proiectelor pentru finan\u021barea carbon, etapele \u0219i elementele unui proiect eligibil CDM, inclusiv \u0219i costurile de tranzac\u021bie aferente implement\u0103rii proiectelor eligibile finan\u021b\u0103rii de carbon.<\/p>\n<p>Analiza aspectelor financiare \u0219i comer\u021bul interna\u021bional cu carbon descrie specificul pie\u021bei de carbon cu estimarea glabal\u0103 a emisiilor de carbon; sunt descrise programele interna\u021bionale \u0219i regionale de comercializare cu cote de carbon \u0219i fondurile interna\u021bionale de finan\u021bare carbon. \u00cen acest context, este analizat\u0103 viabilitatea investi\u021biilor \u00een proiectele de dezvoltare nepoluant\u0103 \u0219i factorii determinan\u021bi la stabilirea pre\u021bului de comercializare a reducerilor de carbon \u00een cadrul Protocolului de la Kyoto. Este estimat\u0103 perspectiva pre\u021bului pentru o cot\u0103 de carbon. De asemenea, sunt identificate constr\u00eengerile \u00een implementarea proiectelor CDM pe pia\u021ba de carbon interna\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>De asemenea, este descris\u0103 finan\u021barea \u0219i dezvoltarea proiectelor na\u0163ionale de dezvoltare durabil\u0103 \u0219i ne-poluant\u0103. Studiu de caz prezint\u0103 locul RM pe pia\u021ba interna\u021bional\u0103 de carbon, aderarea RM la Protocolul de la Kyoto \u0219i impactul Protocolului asupra RM. Este determinat rolul Oficiului Finan\u0163\u0103rii Carbon \u00een implementarea proiectelor CDM \u00een RM. La fel, sub form\u0103 de studiu de caz este prezentat\u0103 practica implement\u0103rii proiectelor CDM din RM. \u00cen acest context, este estimat\u0103 perspectiva finan\u021b\u0103rii proiectelor CDM pe pia\u021ba de carbon a RM. Concluzia expune principalele rezultate ale tezei, iar recomand\u0103rile sugereaz\u0103 ac\u021biunile care trebuie \u00eentreprinse pentru dezvoltarea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea procesului de finan\u021bare prin intermesiul programelor de dezvoltare ne-poluant\u0103 \u00een Republica Moldova.<\/p>\n<p><strong><span style=\"text-decoration: underline\">Autor:<\/span> Silvia Pu\u015fca\u015fu,\u00a0Masterand<br \/>\n<span style=\"font-weight: normal\"><strong>E-mail: silvia(a)ecoexpert.md<\/strong><\/span><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen cadrul Academiei de Studii Economice din Molodva, la Facultatea \u201eFinan\u021be\u201d a fost sus\u021binut\u0103 prima Tez\u0103 de Master (cu titlu de manuscris CZU: 330.322:540.3.054(478)(043)) din RM cu tematica \u201eMecanismul de Finan\u021bare aplicat pe Pia\u021ba de Carbon\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[79,80,124],"tags":[],"class_list":["post-2490","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-79","category-80","category-124"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2490","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2490"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2490\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}