{"id":3575,"date":"2010-09-07T14:46:01","date_gmt":"2010-09-07T12:46:01","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=3575"},"modified":"2010-09-07T14:46:01","modified_gmt":"2010-09-07T12:46:01","slug":"fluture","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/fluture.html","title":{"rendered":"Fluturele Pararge aegeria"},"content":{"rendered":"

Recent, hoin\u0103ream prin p\u0103durea de l\u00e2ng\u0103 lacul Ghidighici cu camera foto, a\u015fa mai mult ca o distrac\u0163ie de weekend. Am avut ceva minute libere \u015fi am profitat de ele la natur\u0103.\u00a0A\u015fa fac des. Careva timp \u00een urm\u0103 am vizitat Parcul Dendrariu \u015fi am plasat ceva fotografii cu ra\u0163ele de pe lac, am vizitat P\u0103durea Domneasc\u0103 \u015fi \u0162ara B\u00e2tlanilor. Acum am avut ocazia s\u0103 parcurg c\u00e2\u0163iva kilometri pe jos, hoin\u0103rind pe malul lacului Ghidighici. Am dat de un fluture despre care vreau s\u0103 v\u0103 spun mai multe.<\/p>\n

E vorba de Pararge aegeria din familia Satyridae. Acest fluture poate fi \u00eent\u00e2lnit la marginile p\u0103durilor \u00een mare majoritate \u00een Europa. \u00cen partea de nod \u015fi est a Europei sunt \u00eent\u00e2lnite subspeciile\u00a0Pararge tircis care e de culoare predominant cafenie cu un galben pal sau petele l\u00e2ng\u0103 ochiul de pe arip\u0103 de culoare galben pal. \u00cen partea de sud vest a Europei se \u00eent\u00e2lne\u015fte subspecia P.a. aegeria care e de culoare cu nuan\u0163e oranj. Punctul de pe arip\u0103 numit ochi este mai mult de nuan\u0163\u0103 ro\u015fie-cafenie dec\u00e2t sur-\u00eenchis. Aceste culori de regul\u0103 interfereaz\u0103 \u00eentre ele pe teritorii diferite \u00een dependen\u0163\u0103 de a\u015fezarea geografic\u0103.<\/p>\n

Specia Pararge aegeria poate fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een Africa de nord \u015fi pe insula Madeira din Oceanul Atlantic. Aceste popula\u0163ii au fost studiate la nivel molecular, astfel speciali\u015ftii sus\u0163in c\u0103 ambele subspecii sunt venite din Europa. Insula Madeira a fost colonizat\u0103 de subspecii venite din Africa iar popula\u0163ia African\u0103 de Pararge aegeria are o istorie lung\u0103 de izolare de la popula\u0163iile Europene.<\/p>\n

Femelele, de regul\u0103, au culori mai distinse \u015fi luminoase dec\u00e2t masculii. Lungimea aripilor este de circa 4-4,5 cm, masculii fiind mai mici dec\u00e2t femelele. Masculii lupt\u0103 \u015fi definesc clar teritoriile sale. Pentru c\u0103utarea femelelor exist\u0103 dou\u0103 strategii de baz\u0103: unii masculi vor lupta viguros pentru pereche lupt\u00e2nd \u015fi definind terenurile, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 treac\u0103 perechea. Al\u0163i masculi patroneaz\u0103 teritorii mai largi.<\/p>\n

Informa\u0163ia a fost culeas\u0103 din diverse surse ca\u00a0Wikipedia<\/a>, UK butterflies<\/a> \u015fi The Nature Blog<\/a>.<\/p>\n

PS: mul\u0163umiri deosebite prietenului meu Anatol D\u0103nil\u0103 care mi-a ajutat s\u0103 aflu ce fel de fluture este acesta.<\/em><\/p>\n

\u00cen continuare pute\u0163i admira fotografii cu Pararge aegeria:<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Articol de <\/strong>Radu Bajureanu<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recent, hoin\u0103ream prin p\u0103durea de l\u00e2ng\u0103 lacul Ghidighici cu camera foto, a\u015fa mai mult ca o distrac\u0163ie de weekend. Am avut ceva minute libere \u015fi am profitat de ele la natur\u0103.\u00a0A\u015fa fac des. Careva timp \u00een urm\u0103 am vizitat Parcul Dendrariu \u015fi am plasat ceva fotografii cu ra\u0163ele de pe lac, am vizitat P\u0103durea Domneasc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3642,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[85,95,98],"tags":[],"class_list":["post-3575","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-85","category-95","category-98"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3575","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3575"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3575\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3642"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3575"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3575"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3575"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}