{"id":4760,"date":"2012-06-29T16:15:58","date_gmt":"2012-06-29T14:15:58","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=4760"},"modified":"2016-02-14T08:44:23","modified_gmt":"2016-02-14T08:44:23","slug":"filosofia-apei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/filosofia-apei.html","title":{"rendered":"Filosofia Apei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Apa a reprezentat \u015fi reprezint\u0103 esen\u0163a vie\u0163ii. \u00cen ecosistemul planetar, apa este un factor de prim\u0103 importan\u0163\u0103.
\nVolumul total al apei pe glob este de 1,35 miliarde km\u00b3 la suprafa\u0163\u0103 + 8 mil. km\u00b3 \u00een subsol + 13000 km\u00b3 \u00een atmosfer\u0103. Procentual, 92,7% se g\u0103se\u015fte \u00een oceane, 2,15% este \u00eenghe\u0163at\u0103 \u015fi 0,65% exist\u0103 sub form\u0103 de ap\u0103 dulce pe P\u0103m\u00e2nt sau \u00een atmosfer\u0103. Astfel, apa dulce nu reprezint\u0103 dec\u00e2t 39,2 mil. km\u00b3 (2,7%) \u015fi reparti\u0163ia ei nu este egal\u0103, iar cea mai mare parte trebuie adus\u0103 din zonele polare.<\/p>\n

Apa poluat\u0103 scoate din folosin\u0163\u0103 o cantitate de ap\u0103 curat\u0103 de 25 de ori mai mare. Consumul industrial de ap\u0103 este enorm:40 lpentru o cutie de conserve,10 lpentru un litru de petrol,27 lpentru un litru de alcool,200 m\u00b3pentru o ton\u0103 de o\u0163el,3,5 m\u00b3pentru o ton\u0103 de ciment.<\/p>\n

La nivel individual, men\u0163inerea cur\u0103\u0163eniei corporale, c\u0103lirea \u015fi fortificarea organismului necesit\u0103 o cantitate de ap\u0103 apreciat\u0103 la 50-60 l\/zi de persoan\u0103. Necesit\u0103\u0163ile menajere-gospod\u0103re\u015fti, cele de salubrizare colectiv\u0103, utilizarea apei \u00een scop economic, industrial, urbanistic etc. pot ridica foarte mult valoarea apei necesare, care poate s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 1000 l\/zi pe locuitor. Aceast\u0103 ap\u0103 devine rezidual\u0103, improprie pentru utilizare pe distan\u0163e de mii de kilometri \u015fi altereaz\u0103 uneori resursele de ap\u0103 nu numai la nivel local, ci \u015fi regional, na\u0163ional \u015fi chiar mondial.<\/p>\n

Aceste necesit\u0103\u0163i impun un anumit circuit al apei \u00een economie, compus dintr-o suit\u0103 de etape \u00een care apa este tratat\u0103, purificat\u0103, epurat\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>Apa e vital\u0103 pentru buna func\u0163ionare a min\u0163ii \u015fi a corpului. O persoan\u0103 adult\u0103 poate tr\u0103i 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni f\u0103r\u0103 hran\u0103, dar numai 3-5 zile f\u0103r\u0103 ap\u0103. 57 % din corpul omenesc este ap\u0103 \u015fi pentru buna lui func\u0163ionare aceast\u0103 cantitate trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 constant\u0103. Inevitabil \u00eens\u0103, datorit\u0103 organelor, func\u0163ion\u0103rii \u015fi metabolismului, corpul pierde zilnic 1,5-2 l de ap\u0103 prin urin\u0103, excremente, transpira\u0163ie \u015fi respira\u0163ie. Un om poate suporta aceast\u0103 pierdere cam trei zile, \u00eens\u0103 randamentul \u00eei scade mult. Dup\u0103 aceea urmeaz\u0103 moartea.<\/p>\n

\u00cen mod obiectiv, \u015ftiin\u0163ific, ca s\u0103 poat\u0103 func\u0163iona eficient, orice om are nevoie zilnic de 2-3 l de ap\u0103 pe vreme rece \u015fi cam de 4-5 l pe vreme c\u0103lduroas\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a>Omul lipsit de ap\u0103 face orice ca s\u0103 bea. \u00cennebunit de sete, el poate ajunge s\u0103 \u00eenghit\u0103 chiar benzin\u0103, lichid antigel din radiatorul ma\u015finii sau ap\u0103 de mare. Chiar dac\u0103 ai la \u00eendem\u00e2n\u0103 lichide ce par bune de b\u0103ut, st\u0103p\u00e2ne\u015fte-te \u015fi nu te repezi s\u0103 bei orice!<\/p>\n

Reguli de baz\u0103:<\/p>\n

– Nu bea<\/em> ap\u0103 cu miros sau gust r\u0103u; cea \u00een care sunt cadavre, sau din apropierea lor; cea acoperit\u0103 cu o pojghi\u0163\u0103 uleioas\u0103 sau l\u0103ptoas\u0103.<\/p>\n

– Pe c\u00e2t posibil nu bea<\/em> dec\u00e2t ap\u0103 fiart\u0103, dezinfectat\u0103, filtrat\u0103.<\/p>\n

– Nu bea<\/em> cu \u00eenghi\u0163ituri mari. Dup\u0103 o lips\u0103 mai \u00eendelungat\u0103 de ap\u0103, la \u00eenceput bea c\u00e2te pu\u0163in.<\/p>\n

– Nu bea<\/em> niciodat\u0103 ap\u0103 de mare.<\/p>\n

Orice ap\u0103 g\u0103se\u015fti trebuie s-o consideri poluat\u0103. \u00cen ap\u0103 se pot g\u0103si: impurit\u0103\u0163i solide (anorganice, organice), chimicale (metale grele, halogeni), organisme vii (bacterii, virusuri, ou\u0103 de parazi\u0163i etc.). Chiar apa (aparent) foarte curat\u0103 poate fi contaminat\u0103. De la robinet curge ap\u0103 poluat\u0103. Iar p\u00e2r\u00e2ul ispititor de la munte poate a trecut deja printr-un sat, sau pe l\u00e2ng\u0103 o st\u00e2n\u0103, sau peste un animal mort. De\u015fi unii supravie\u0163uitori au b\u0103ut cele mai jegoase lichide f\u0103r\u0103 s\u0103 le cure\u0163e \u015fi nu au p\u0103\u0163it nimic, pericolul \u00eemboln\u0103virii cu holer\u0103, febr\u0103 tifoid\u0103, dizenterie, enterit\u0103, chist hidatic \u015f.a.m.d. este prea mare, iar urm\u0103rile prea grave, ca s\u0103-\u0163i permi\u0163i riscul de a face ca ei.<\/p>\n

Despre calit\u0103\u0163ile neobi\u015fnuite ale apei \u015ftiau \u00eendep\u0103rta\u0163ii no\u015ftri str\u0103mo\u015fi. Omul contemporan are memoria scurt\u0103. Propriet\u0103\u0163ile energetice ale apei se pot numi f\u0103r\u0103 gre\u015f magice. Nu degeaba \u00een pove\u015ftile populare se vorbe\u015fte despre apa moart\u0103 \u015fi apa vie.<\/p>\n

Apa are o capacitate \u00eendelungat\u0103, dac\u0103 nu permanent\u0103 de a conserva informa\u0163ia energetic\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd-o oarecum \u00een memorie. Apa este capabil\u0103 nu numai s\u0103 memoreze, dar \u015fi s\u0103 spele informa\u0163ia energetic\u0103 str\u0103in\u0103, indiferent dac\u0103 ne g\u00e2ndim la aceast\u0103 proprietate sau nu. Nu degeaba se obi\u015fnuie\u015fte\u00a0 pe la noi s\u0103 te speli diminea\u0163a de\u015fi s-a uitat pentru ce o facem.<\/p>\n

Mai exist\u0103 \u015fi o astfel de tradi\u0163ie, venit\u0103 de la credincio\u015fii de rit vechi, de a pune peste noapte la cap\u0103tul patului un pahar cu ap\u0103. Se pare c\u0103 fiec\u0103rui om i s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 se trezeasc\u0103 diminea\u0163a \u00eentr-o proast\u0103 dispozi\u0163ie f\u0103r\u0103 motiv sau cu senza\u0163ia c\u0103 toat\u0103 noaptea a c\u0103rat lemne. Apa poate \u201es\u0103 preia asupra ei\u201d lovitura, s\u0103 \u00eenl\u0103ture influen\u0163a negativ\u0103. Diminea\u0163a aceast\u0103 ap\u0103 trebuie aruncat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere.<\/p>\n

Dac\u0103 a\u0163i visat ur\u00e2t \u015fi v\u0103 este team\u0103 c\u0103 ar putea fi o prevestire, este suficient s\u0103 da\u0163i drumul la orice robinet \u015fi s\u0103 povesti\u0163i acel vis apei care curge. Este de dorit s\u0103 nu v\u0103 aud\u0103 nimeni \u00een timpul acesta. Apa va \u00eenl\u0103tura at\u00e2t con\u0163inutul r\u0103u al visului, c\u00e2t \u015fi influen\u0163a lui asupra dumneavoastr\u0103.<\/p>\n

Apa mai este capabil\u0103 \u015fi s\u0103 duc\u0103 cu ea bun\u0103starea din casa dumneavoastr\u0103. Este obligatoriu s\u0103 urm\u0103ri\u0163i ca niciun robinet s\u0103 nu curg\u0103 dup\u0103 \u00eenchidere \u015fi s\u0103 nu-l l\u0103sa\u0163i mult\u0103 vreme deschis f\u0103r\u0103 s\u0103 fie neap\u0103rat nevoie. Totu\u015fi, orice cur\u0103\u0163enie prin ea \u00eens\u0103\u015fi este un act magic, \u00een timpul ei apa care curge nu atenteaz\u0103 asupra bun\u0103st\u0103rii dumneavoastr\u0103.<\/p>\n

Asigurarea necesarului de ap\u0103 se \u00eenscrie ast\u0103zi ca o problem\u0103 major\u0103 a contemporaneit\u0103\u0163ii. Rezervele de ap\u0103 ale planetei noastre scad datorit\u0103 unor multiple cauze, dar mai ales ca urmare a polu\u0103rii intense \u015fi continue a marilor resurse naturale de ap\u0103.<\/p>\n

Apa este poate prima dintre resursele existente \u00een oceane, care se cere folosit\u0103 \u00een prezent din aceste imense rezervoare, datorit\u0103 epuiz\u0103rii treptate a resurselor de ap\u0103 dulce din re\u0163eaua hidrografic\u0103 a continentelor. Desalinizarea se face fie prin metoda osmozei, fie a dializei inverse, folosind membrane de acetat de celuloza.<\/p>\n

Solu\u0163ia actual\u0103 de remediere a lipsei de ap\u0103 este folosirea sa economic\u0103 \u015fi reducerea polu\u0103rii. Mai \u00eent\u00e2i se cere schimbat\u0103 atitudinea fa\u0163\u0103 de consumul excesiv de ap\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum cu o atitudine ecologic\u0103, de consum economic \u015fi poluare minim\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 redea mediului \u00eenconjur\u0103tor cantitatea de ap\u0103 consumat\u0103 cu \u00eensu\u015firi mai apropiate de cele naturale, conserv\u00e2ndu-se resursele existente pentru ca ele s\u0103 poat\u0103 fi folosite f\u0103r\u0103 riscuri \u015fi cheltuieli deosebite de cei ce urmeaz\u0103 \u00een timp \u015fi spa\u0163iu dup\u0103 anumi\u0163i consumatori.<\/p>\n

Articol \u015fi foto realizat de:
\n<\/strong><\/em>Dorina<\/strong>\u00a0BL\u00ceNDESCU
\n<\/strong>22 Mai 2012\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Apa a reprezentat \u015fi reprezint\u0103 esen\u0163a vie\u0163ii. \u00cen ecosistemul planetar, apa este un factor de prim\u0103 importan\u0163\u0103. Volumul total al apei pe glob este de 1,35 miliarde km\u00b3 la suprafa\u0163\u0103 + 8 mil. km\u00b3 \u00een subsol + 13000 km\u00b3 \u00een atmosfer\u0103. Procentual, 92,7% se g\u0103se\u015fte \u00een oceane, 2,15% este \u00eenghe\u0163at\u0103 \u015fi 0,65% exist\u0103 sub form\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[82,111],"tags":[],"class_list":["post-4760","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-apa-si-canalizare","category-111"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4760","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4760"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4760\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5980,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4760\/revisions\/5980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}