{"id":4774,"date":"2012-06-29T16:35:52","date_gmt":"2012-06-29T14:35:52","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=4774"},"modified":"2016-02-14T08:45:36","modified_gmt":"2016-02-14T08:45:36","slug":"deseuri-sau-marfa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/deseuri-sau-marfa.html","title":{"rendered":"De\u015feurile sunt marfa !?"},"content":{"rendered":"

Natura este necru\u0163\u0103toare, iar c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103-i calci\u00a0 legile este mai dur\u0103 dec\u00e2t curtea cu juri, pentru c\u0103 este mai logic\u0103 (H.de Balzac).\u00a0<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a>Totalitatea de\u015feurilor solide provenite din gospod\u0103rie, industrie, comer\u0163, agricultur\u0103, devenite inutile sau abandonate de colectivit\u0103\u0163ile umane, constituie ast\u0103zi o problem\u0103 foarte actual\u0103 prin degradarea pe care o produce mediului \u00eenconjur\u0103tor. Prezen\u0163a acestor reziduuri \u00een mediul de via\u0163\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 inconvenientele de ordin estetic, reprezint\u0103 \u015fi inconveniente de ordin psihic, toate acestea fiind dezagreabile prin mirosurile sau substan\u0163ele pe care le exal\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 aceste reziduuri produc poluarea \u015fi contaminarea aerului, a solului, a apei prin produse toxice sau agen\u0163i infec\u0163io\u015fi, ele ofer\u0103 medii favorabile pentru proliferarea unor vectori cum sunt insectele, roz\u0103toarele, parazi\u0163ii etc. Poten\u0163ialul epidemiologic al reziduurilor solide variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de vechime, de gradul de umiditate, precum \u015fi de compozi\u0163ia acestora.<\/p>\n

Compozi\u0163ia reziduurilor \u015fi structura lor variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de dezvoltarea societ\u0103\u0163ii, de nivelul de civiliza\u0163ie, de caracterul geoclimatic, urbanistic, de obiceiurile popula\u0163iei, ponderea deosebit\u0103 \u00een perioada actual\u0103 apar\u0163in\u00e2nd h\u00e2rtiei \u015fi ambalajelor.<\/p>\n

\"\"<\/a>O situa\u0163ie dificil\u0103 \u015fi cu implica\u0163ii mai grave asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor dec\u00e2t reziduurile menajere, o reprezint\u0103 de\u015feurile industriale. Volume uria\u015fe rezultate din metalurgie, industria chimic\u0103, de la termocentrale, cenu\u015fa, zgura, n\u0103molurile \u00een industria neferoas\u0103, depozitele de la uzinele de produse clorosodice, care se depun pe suprafe\u0163e foarte mari, m\u0103resc con\u0163inutul apelor de suprafa\u0163\u0103 sau profunzime \u00een cloruri, \u00een metale (plumb, zinc, cupru), hidrogen sulfurat etc.<\/p>\n

O cantitate apreciabil\u0103 de reziduuri organice provine din industria zootehnic\u0103, din industria alimentar\u0103 etc. Ele contamineaz\u0103 intens apele de suprafa\u0163\u0103, \u00een special \u00een situa\u0163ia c\u00e2nd acestea nu sunt neutralizate corespunz\u0103tor prin sta\u0163ii de epurare.<\/p>\n

Gunoaiele active, adic\u0103 cele care au un bogat con\u0163inut de substan\u0163e organice, asigur\u0103 dezvoltarea unuia dintre cei mai importan\u0163i vectori, musca. Se cunoa\u015fte importan\u0163a acestui vector \u00een transmiterea multor boli pe cale digestiv\u0103, el put\u00e2nd vehicula p\u00e2n\u0103 la 250 de specii de germeni patogeni \u015fi av\u00e2nd o arie de activitate p\u00e2n\u0103 la distan\u0163e de peste 10-15 km. Exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 corela\u0163ie \u00eentre frecven\u0163a mu\u015ftelor \u015fi inciden\u0163a unor boli cum sunt febra tifoid\u0103, febrele paratifoide, holera, dizenteria bacilar\u0103, antraxul etc.<\/p>\n

Vectorii, \u00een general, pot juca un rol activ \u00een transmiterea unor maladii, constituind un rezervor de virusuri \u015fi bacterii, sau un rol pasiv-mecanic. \u00centre vectori, rolul cel mai important \u00eel au roz\u0103toarele \u015fi insectele. Grupele de boli care se transmit prin intermediul roz\u0103toarelor, \u015fobolanului \u00een special, sunt \u00een primul r\u00e2nd infec\u0163iile intestinale (dizenteria bacterian\u0103 \u015fi amibian\u0103, bruceloza, leptospiroza, salmonelozele, trichinoza) sau unele infec\u0163ii transmise pe alte c\u0103i [rickettsioze, encefalitele sezoniere, ciuma (pesta), tularemia, antraxul etc.].<\/p>\n

Reziduurile organice condi\u0163ioneaz\u0103 \u015fi poluarea poliparazitar\u0103 a mediului, inclusiv a apei, solului, ad\u0103posturilor, suprafe\u0163elor p\u0103\u015funabile. Acest tip de poluare continu\u0103 s\u0103 se situeze la cote \u00eenalte, cu tendin\u0163\u0103 de evident\u0103 cre\u015ftere. Cantit\u0103\u0163i enorme de elemente parazitare ajung pe sol cu fecalele, urina, secre\u0163iile \u015fi excre\u0163iile organismului-gazd\u0103, cu cadavrele, de\u015feurile culinare, \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele naturale \u015f.a. Este bine cunoscut faptul c\u0103 solul argilos e mult mai favorabil pentru conservarea umidit\u0103\u0163ii \u015fi crearea de condi\u0163ii corespunz\u0103toare pentru p\u0103strarea viabilit\u0103\u0163ii \u015fi dezvoltarea elementelor parazitare.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceasta ne \u00eentreb\u0103m: controleaz\u0103 cineva \u00een mod regulat dac\u0103 sunt sau nu elemente parazitare pe nisipurile plajelor de pe litoral, din stranduri \u015fi \u00een general \u00een mediul exterior? Dac\u0103 s-ar face cunoscute rezultatele unor astfel de eventuale controale periodice ne-am \u00eengrozi. Plajele, locurile de joac\u0103 pentru copii \u015f.a. sunt \u201eonorate\u201d de periodice h\u0103l\u0103duiri ale haitelor de c\u00e2ini vagabonzi \u015fi semivagabonzi. \u00cenc\u0103rc\u0103tura parazitar\u0103 a fiec\u0103ruia dintre componen\u0163ii haitelor de c\u00e2ini este enorm\u0103, ceea ce constituie un pericol de excep\u0163ional\u0103 gravitate pentru popula\u0163ia uman\u0103.<\/p>\n

Evolu\u0163ia cantit\u0103\u0163ii de reziduuri, mereu \u00een cre\u015ftere, pune probleme \u00een prezent \u015fi \u00een perspectiv\u0103, legate de necesitatea unor suprafe\u0163e de teren \u015fi implicit de apropierea depozit\u0103rilor de zonele de locuit cu toate nepl\u0103cerile care decurg. Aceast\u0103 situa\u0163ie implic\u0103 g\u0103sirea de solu\u0163ii economice \u015fi totodat\u0103 nepoluante.<\/p>\n

Poluarea mediului urban constituie cea mai pregnant\u0103 \u015fi mai general\u0103 caracteristic\u0103 a vie\u0163ii contemporane, fenomenul referindu-se mai mult la poluarea chimic\u0103, dar put\u00e2nd fi extins \u015fi la alte categorii de polu\u0103ri, \u00eendeosebi cea sonor\u0103.<\/p>\n

Poluarea atmosferei este principala modalitate de afectare a omului, mai ales datorit\u0103 marii sale capacit\u0103\u0163i de absorb\u0163ie a metalelor neferoase pe cale respiratorie. Din acest punct de vedere, deosebit de actual\u0103 este problema polu\u0103rii atmosferei din Chi\u015fin\u0103u cu gazele de e\u015fapament ale autovehiculelor.<\/p>\n

Autovehiculele care func\u0163ioneaz\u0103 cu motoare cu ardere intern\u0103 sunt foarte numeroase \u015fi determin\u0103 o serie de inconveniente, \u00eentre care \u015fi o puternic\u0103 poluare a aerului. Prin natura \u015fi prin cantit\u0103\u0163ile de poluan\u0163i, poluarea determinat\u0103 de transporturile auto este cea mai masiv\u0103 \u015fi mai agresiv\u0103. Poluarea aerului generat\u0103 de autovehicule difer\u0103 de suprafa\u0163a ora\u015fului: str\u0103zile cu trafic intens \u015fi cele folosite de autoutilitare sunt mai poluate dec\u00e2t str\u0103zile din cartierele reziden\u0163iale lini\u015ftite. La 40-50 mde o linie de transport, poluarea diminu\u0103 considerabil.<\/p>\n

Automobilul \u00ee\u015fi plaseaz\u0103 emisiile nocive nu numai \u00een zonele industriale, ci practic pretutindeni, f\u0103r\u0103 a excepta zonele de odihn\u0103 \u015fi locurile de recreare. Se \u015ftie: dac\u0103 motorul nu este reglat \u00een\u00a0 modul cuvenit, cantitatea de substan\u0163e toxice degajat\u0103 este aproximativ de 5 ori mai mare dec\u00e2t \u00een cazul c\u00e2nd motorul este bine pus la punct. Vedem diminea\u0163a autoturisme cu un singur om \u2013 cel de la volan. Oare este at\u00e2t de greu s\u0103 se asocieze cu al\u0163i 2-3 vecini care au ma\u015fini, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se foloseasc\u0103 ra\u0163ional automobilele? Se face \u015fi economie de carburan\u0163i, merg\u00e2ndu-se prin rota\u0163ie, azi cu ma\u015fina unuia, m\u00e2ine \u2013 cu a celuilalt. Este o solu\u0163ie care reduce, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, \u015fi aglomera\u0163ia, \u015fi poluarea.<\/p>\n

Un aport \u00eensemnat la poluarea localit\u0103\u0163ilor este adus de traficul de tranzit, care poate fi evitat prin arterele ocolitoare periurbane. \u00cen calea lor dela Odesaspre Cern\u0103u\u0163i, sau dela Dub\u0103sarispre Cahul etc., \u015foferii \u0163in cu tot dinadinsul s\u0103 treac\u0103 anume prin Chi\u015fin\u0103u, fiind con\u015ftien\u0163i chiar de faptul c\u0103 vor pierde timp destul la semafoare \u015fi la ambuteiaje. Aerul capitalei \u015fi a\u015fa \u00eemb\u00e2csit de diferite impurit\u0103\u0163i este tratat suplimentar \u015fi cu gazele de e\u015fapament ale acestor unit\u0103\u0163i de transport.<\/p>\n

Poluarea excesiv\u0103 a aerului e echivalent\u0103 cu sinuciderea. \u00cen Danemarca au fost descoperite mumiile unor eschimo\u015fi deceda\u0163i cu aproximativ 5 secole \u00een urm\u0103. Descoperirea i-a preocupat nu numai pe arheologi \u015fi istorici, ci \u015fi pe ecologi. \u00cen urma probelor de laborator s-a constatat, de exemplu, c\u0103 pl\u0103m\u00e2nii unei femei erau plini cu praf de c\u0103rbune. Speciali\u015ftii danezi explic\u0103 astfel fenomenul: femeia transformat\u0103 \u00een mumie s-a aflat mai tot timpul l\u00e2ng\u0103 foc, preg\u0103tind hrana cea de toate zilele. Femeile Chi\u015fin\u0103ului nu se afl\u0103 \u00een preajma focurilor, ele preg\u0103tind bucatele la aragazuri. Dar e la sigur, c\u0103 pl\u0103m\u00e2nii lor sunt \u015fi mai \u00eemb\u00e2csi\u0163i cu diferite impurit\u0103\u0163i. Numai automobilele chi\u015fin\u0103uiene arunc\u0103 \u00een aer peste 200 de substan\u0163e d\u0103un\u0103toare. \u00cen prezent natura globului e intoxicat\u0103 cu peste 6 milioane de feluri de substan\u0163e toxice, dintre care doar 1500 pot fi par\u0163ial controlate. Savan\u0163ii au demonstrat clar, prin studii \u015fi exemple, c\u0103 poluarea mediului degradeaz\u0103 spiritual genera\u0163ia actual\u0103, \u00eenr\u0103ie\u015fte omul, \u00eel face irascibil, indiferent, sl\u0103be\u015fte productivitatea lui de munc\u0103, provoac\u0103 muta\u0163ii genetice, cu grave urm\u0103ri ereditare. Medicii constat\u0103: mortalitatea infantil\u0103, \u00eemboln\u0103virile grave precoce \u015fi mai ales debilitatea se datoresc \u015fi alcoolismului, dar mai ales polu\u0103rii mediului \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n

Articol \u015fi foto realizat de:
\n<\/strong><\/em>Dorina<\/strong>\u00a0BL\u00ceNDESCU
\n<\/strong>22 Mai 2012\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Natura este necru\u0163\u0103toare, iar c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103-i calci\u00a0 legile este mai dur\u0103 dec\u00e2t curtea cu juri, pentru c\u0103 este mai logic\u0103 (H.de Balzac).\u00a0 Totalitatea de\u015feurilor solide provenite din gospod\u0103rie, industrie, comer\u0163, agricultur\u0103, devenite inutile sau abandonate de colectivit\u0103\u0163ile umane, constituie ast\u0103zi o problem\u0103 foarte actual\u0103 prin degradarea pe care o produce mediului \u00eenconjur\u0103tor. Prezen\u0163a acestor […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89,90],"tags":[],"class_list":["post-4774","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-deseuri","category-90"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4774"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5981,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4774\/revisions\/5981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4774"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4774"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}