<\/a>Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au lansat un avertisment, vineri, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dispari\u0163ia alarmant\u0103 a arborilor uria\u015fi \u015fi foarte b\u0103tr\u00e2ni, cele mai mari organisme vii de pe planet\u0103, care ad\u0103postesc o biodiversitate impresionant\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din numeroase specii de p\u0103s\u0103ri \u015fi alte vie\u0163uitoare, relateaz\u0103 AFP, citat de gandul.info.<\/p>\nAcest studiu, realizat de cercet\u0103torii australieni \u015fi americani, a fost publicat \u00een revista Science. Autorii lui au ajuns la concluzia c\u0103 peste tot pe Glob cei mai b\u0103tr\u00e2ni arbori sunt amenin\u0163a\u0163i cu dispari\u0163ia, dac\u0103 nu va fi demarat\u0103 o politic\u0103 de conservare. \u201eEste o problem\u0103 mondial\u0103 care vizeaz\u0103 aproape toate tipurile de p\u0103dure\u201d, a spus David Lindenmayer, de la Universitatea Na\u0163ional\u0103 din Australia, coordonatorul studiului. \u201eDup\u0103 modelul animalelor de talie mare, precum elefan\u0163ii, tigrii \u015fi cetaceele, ale c\u0103ror popula\u0163ii sunt \u00eentr-un declin puternic, foarte multe indicii ne arat\u0103 c\u0103 ace\u015fti arbori se confrunt\u0103 cu acela\u015fi risc\u201d, a ad\u0103ugat el. David Lindenmayer a realizat acest studiu \u00eempreun\u0103 cu cercet\u0103tori de la Universitatea James Cook din Australia \u015fi de la Universitatea Washington din Statele Unite, lucr\u00e2nd \u00een p\u0103duri suedeze, pe baza unor informa\u0163ii care au mers \u00eenapoi pe firul istoriei p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1860.<\/p>\n
Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au constatat o dispari\u0163ie \u00eengrijor\u0103toare a copacilor mari, vechi de 100-300 de ani, la toate latitudinile Europei, \u00een America de Nord, \u00een Africa, \u00een Asia, \u00een America de Sud, \u00een America Latin\u0103 \u015fi \u00een Australia. Sorbii din Australia, pinii din Statele Unite, arborii secquoia din California \u015fi baobabii din Tanzania reprezint\u0103 principalele specii periclitate. Incendiile de p\u0103dure nu sunt singurii factori care se fac vinova\u0163i de aceast\u0103 rat\u0103 de mortalitate \u00eenalt\u0103, care este de 10 ori mai mare dec\u00e2t cea considerat\u0103 normal\u0103, chiar \u015fi \u00een anii f\u0103r\u0103 incendii.<\/p>\n
Acest fenomen reprezint\u0103, potrivit autorilor studiului, rezultatul unei combina\u0163ii de factori, precum \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, defri\u015farea \u015fi nevoia de terenuri agricole. \u201eSuntem pe punctul de a vorbi despre dispari\u0163ia celor mai mari organisme vii de pe planet\u0103, a celor mai mari plante cu flori de pe planet\u0103 \u015fi a unor organisme care joac\u0103 un rol determinant \u00een reglementarea \u015fi bog\u0103\u0163ia lumii noastre. Tendin\u0163a este cu adev\u0103rat foarte \u00eengrijor\u0103toare\u201d, a declarat Bill Laurence, profesor la Universitatea James Cook. Arborii mari reprezint\u0103 \u00eentr-adev\u0103r locul de cuib\u0103rit \u015fi habitatul a aproape 30% dintre p\u0103s\u0103rile \u015fi animalele din ecosistemul terestru. Ei alc\u0103tuiesc, totodat\u0103, uria\u015fe \u201cpu\u0163uri\u201d de carbon, rezerve importante de minerale \u00een subsol \u015fi permit unei multitudini de organisme vii s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 influen\u0163eze hidrologia.<\/p>\n
Sursa: Unimedia<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au lansat un avertisment, vineri, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu dispari\u0163ia alarmant\u0103 a arborilor uria\u015fi \u015fi foarte b\u0103tr\u00e2ni, cele mai mari organisme vii de pe planet\u0103, care ad\u0103postesc o biodiversitate impresionant\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din numeroase specii de p\u0103s\u0103ri \u015fi alte vie\u0163uitoare, relateaz\u0103 AFP, citat de gandul.info.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[85],"tags":[],"class_list":["post-4796","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-85"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4796","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4796"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4796\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}