{"id":4966,"date":"2004-11-29T00:00:00","date_gmt":"2004-11-29T22:00:00","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=88"},"modified":"2004-11-29T00:00:00","modified_gmt":"2004-11-29T22:00:00","slug":"dezastru-ecologic-in-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/dezastru-ecologic-in-bucuresti.html","title":{"rendered":"Dezastru ecologic in Bucuresti"},"content":{"rendered":"
Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti.<\/p>\n
"Aproape jumatate din autovehiculele din Bucuresti functioneaza inca cu benzina cu plumb. Un kilogram de plumb pe an este eliminat de fiecare masina, substanta deosebit de nociva", a declarat Dragos Stan, presedintele Eco-Europa. Anual, traficul bucurestean produce peste 2 milioane de substante nocive, cu efecte extrem de grave asupra sanatatii locuitorilor.<\/p>\n
Traficul este una din principalele cauze ale celor peste 20.000 de decese inregistrate anual, generate de stari maladive grave, precum afectiunile cardio-vasculare. "Se stie ca 80% din bolile de cancer sunt cauzate de substantele nocive din mediu.<\/p>\n
Aceasta situatie se agraveaza in zonele centrale, unde posibilitatea aparitiei unor decese este de doua-trei ori mai mare decat daca emisia de toxine ar fi in limitele maxime admise", a spus Dragos Stan.<\/p>\n
El sustine ca emisiile mari de dioxid de carbon din Bucuresti depasesc cu mult capacitatea de absorbtie a naturii si din cauza reducerii drastice a capitalului arboricol al orasului, injumatatit dupa 1989.<\/p>\n
Astfel, unui bucurestean in revine, in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale. Norma de spatiu verde este de 12 mp\/locuitor. Dar, la Stockholm este de 70 mp\/locuitor, la Viena este de 70 mp\/locuitor, iar la Bucuresti este de 2,5 mp\/locuitor. Stan sustine ca, in ultimii 15 ani, au disparut peste 20 milioane de metri patrati de spatii verzi din Bucuresti.<\/p>\n
Cel mai bine sta sectorul 1, unde spatiul verde ocupa 11 mp\/locuitor, la polul opus fiind sectorul 6, unde unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde, de 20 de ori mai putin decat este necesar.<\/p>\n
"Reducerea suprafetei spatiilor verzi din Bucuresti ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-ar include si cele 14 cimitire, care insumeaza 131,3 ha", a adaugat presedintele Eco-Europa.<\/p>\n
Pentru a ajunge la standarde, Bucurestiul ar trebui sa ajunga, pana in 2025, la 2794,5 ha de spatii verzi.<\/p>\n
Eco-Europa atrage atentia asupra ploilor acide, care, potrivit ultimului studiu anual, au reprezentat aproximativ 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in Bucuresti. Impactul asupra starii de sanatate este sustinut de modul in care au evoluat principalele boli.<\/p>\n
Astfel, in ultimii 10 ani, numarul deceselor cauzate de afectiuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 locuitori; cele cauzate de de boli ale aparatului digestiv – de la 1,7 la 6,9 cazuri la 100.000 locuitori, tumori maligne de la 2,1 la 8,5 cazuri la 100.000 de locuitori.<\/p>\n
"Fiecare dintre bolile acestea are legatura, intr-un grad mai mic sau mai mare, cu poluarea", a completat presedintele Eco-Europa, Dragos Stan.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ei atrag atentia asupra efectelor poluarii, dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna, urmate de zile cu temperaturi foarte scazute; solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide. Eco-Europa aminteste de poluarea produsa de traficul celor aproximativ 1,5 milioane de masini din Bucuresti. "Aproape jumatate din autovehiculele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[99],"tags":[],"class_list":["post-4966","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-99"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4966","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4966"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4966\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}