[img]"%%dir[1]%%rosia_montana.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" \/[\/img] "Principala garantie pentru a impiedica proiectul minier de la Rosia Montana, ce reprezinta un risc de mediu la adresa Ungariei, este viitoarea apartenenta a Romaniei la Uniunea Europeana", a declarat Miklos Persanyi, ministrul mediului, intr-o interventie in Comisia parlamentara de mediu.<\/p>\n
"Responsabilitatea Ungariei este sa atraga atentia asupra acestui proiect si sa-si expuna temerile referitoare la el in cadrul forumurilor internationale, insa autoritatile din Romania sunt cele care vor lua decizia finala", a adaugat ministrul Persanyi.<\/p>\n
Domnul Persanyi a vizitat locul unde Rosia Montana Gold Corporation, societate romano-americano-canadiana, va construi o unitate in valoare de 400 de milioane de dolari care va extrage anual 13 milioane de tone de minereu aurifer.<\/p>\n
Mina de la Rosia Montana va folosi tehnologii de suprafata pe baza de cianide, substante care au determinat o adevarata catastrofa la Baia Mare in februarie 2000.<\/p>\n
La momentul respectiv, cianidele au ajuns pana in sectorul ungar al raului Tisa si au distrus flora si fauna pe o lungime de mai multi kilometri.<\/p>\n
Miklos Persanyi a sustinut ca localitatea Rosia Montana este la o mai mare distanta de Ungaria decat Baia Mare, insa un accident ar prezenta acelasi risc de mediu pentru teritoriul ungar.
\n[url=http:\/\/www.bbc.co.uk\/]http:\/\/www.bbc.co.uk\/[\/url]<\/p>\n
[b]De mentionat ca:[\/b]
\nRosia Montana este cea mai veche localitate din Romania, find atestata documentar de numai putin de 1870 de ani.<\/p>\n
[img]"%%dir[1]%%sat_rosia_montana203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="right" width="203" height="152" \/[\/img] Tablitele cerate, gasite in minele de la Rosia, sunt raspandite in muzee din toata Europa. Acestea "sunt actul de nastere a poporului roman", cum afirma Ion Baltariu, in "Tripticele din Transilvania", p.124. Din tablita cerata nr.XVlll, datata 6 februarie 131, se cunoaste pentru prima oara numele localitatii de ALBURNUS MAIOR. Aici sunt locurile in care dacii isi extrageau aurul.<\/p>\n
Bogatiile Muntilor Apuseni (Metaliferi) au constituit un motiv in plus pentru cucerirea Daciei (106 e.n.) de catre imparatul Romei, Traian. Vechimea daco-romana a lucrarilor miniere din Orlea, Carpen si Gauri a fost confirmata si de analizele efectuate cu C14 de catre muzeul minier de la Bochum din Germania. Primele mine din Europa s-au aflat aici insa din vremurile cand inca Roma, cetatea eterna, nu exista.<\/p>\n
Este locul unde Cotilus Bruda, guvernatorul roman a fost aruncat in prapastie de catre fiul lui Decebal, aici sunt ingropate sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reusit sa treaca de Rosia Montana, sunt muntii lui Avram Iancu si ai legendarei sale legiuni, sunt muntii lui Popa Balint si ai lui Horea, Closca si Crisan.<\/p>\n
Pe teritoriul Rosiei Montane se afla sute de gospodarii realizate in timp cu mare truda, un centru istoric prin arhitectura si vechimea constructiilor, diferite constructii administrative, economice, social-culturale, un muzeu al mineritului unicat prin piesele detinute, case memoriale, o rezervatie arheologica si multe alte minunatii geologice, radacini neimaginat de adanci si de viguroase ale istoriei noastre.<\/p>\n
[url=http:\/\/www.rosiamontana.org\/indexro.htm]http:\/\/www.rosiamontana.org\/indexro.htm[\/url]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[img]"%%dir[1]%%rosia_montana.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" \/[\/img] "Principala garantie pentru a impiedica proiectul minier de la Rosia Montana, ce reprezinta un risc de mediu la adresa Ungariei, este viitoarea apartenenta a Romaniei la Uniunea Europeana", a declarat Miklos Persanyi, ministrul mediului, intr-o interventie in Comisia parlamentara de mediu. "Responsabilitatea Ungariei este sa atraga atentia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[109],"tags":[],"class_list":["post-5276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-109"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5276"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5276\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}