{"id":5560,"date":"2007-07-04T16:17:25","date_gmt":"2007-07-04T14:17:25","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=756"},"modified":"2007-07-04T16:17:25","modified_gmt":"2007-07-04T14:17:25","slug":"dezastrele-ecologice-efectul-industrializarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/dezastrele-ecologice-efectul-industrializarii.html","title":{"rendered":"Dezastrele ecologice, efectul industrializ\u0103rii"},"content":{"rendered":"
Istoric vorbind, cele mai mari dezastre ecologice au fost provocate de r\u0103zboaie. \u00cen timp de pace, oamenii s-au str\u0103duit s\u0103 ating\u0103 acela\u015fi record.<\/p>\n
Din punct de vedere al num\u0103rului de victime, cel mai mare accident ecologic s-a produs \u00een ora\u015ful indian Bhopal, pe 3 decembrie 1984. Explozia produs\u0103 la uzina de pesticide din ora\u015f a \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een aer 40 de tone de izocianat de metil. Bilan\u0163ul: aproape 30.000 de mor\u0163i, din care 8.000 doar \u00een prima zi.<\/p>\n
Din punct de vedere al consecin\u0163elor asupra mediului, cel mai notabil accident este naufragiul petrolierului american Exxon Valdez, \u00een nordul Pacificului, la 24 martie 1989. Peste 40 de milioane de litri de petrol au infestat coastele Alask\u0103i \u015fi ale nord-vestului Canadei. Numai pagubele produse industriei piscicole prin uciderea a mii de bancuri de somoni \u015fi heringi sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari.<\/p>\n
Europa nu a fost scutit\u0103 nici ea de efectele devastatoare ale mareei negre. Naufragiul petrolierelor Erika, \u00een largul peninsulei Bretagne, \u00een 1989 \u015fi mai recenta scufundare a petrolierului Prestige \u00een golful Biscaya din noiembrie 2002 au provocat moartea a milioane de animale, pagube considerabile turismului de pe coasta atlantic\u0103 a Europei, iar industria piscicol\u0103 local\u0103 suport\u0103 \u015fi acum consecin\u0163ele.<\/p>\n
Cel mai celebru \u015fi nefast accident ecologic r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 explozia reactorului num\u0103rul 4 al centralei nucleare de la Cernob\u00eel. Efectele dezastrului se v\u0103d \u015fi dup\u0103 peste 21 de ani, \u015fi nu numai \u00een Ucraina. Bilan\u0163ul celor uci\u015fi \u00een ultimii 20 de ani de norul radioactiv degajat la Cernob\u00eel se apropie de 150.000 \u015fi, potrivit estim\u0103rilor ONU, via\u0163a \u015fi s\u0103n\u0103tatea a 7 milioane de oameni au fost afectate de dezastru.<\/p>\n
Acest termen nefast se potrive\u015fte \u015fi unor fenomene non-punctuale, provocate de anii de poluare \u015fi exploatare industrial\u0103 ira\u0163ional\u0103. Cantitatea de ap\u0103 din Marea Aral din Rusia s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it \u00een ultimii 50 de ani, defri\u015farea masiv\u0103 din Amazonia l\u0103rge\u015fte \u00een fiecare zi gaura din stratul de ozon observat\u0103 pentru prima dat\u0103 acum trei decenii, iar norul brun de noxe din Asia, mare c\u00e2t suprafa\u0163a Statelor Unite, afecteaz\u0103 anual aerul, apa \u015fi agricultura din Pakistan, India, China \u015fi din statele Asiei de Sud-Est. {Realitatea TV}<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Istoric vorbind, cele mai mari dezastre ecologice au fost provocate de r\u0103zboaie. \u00cen timp de pace, oamenii s-au str\u0103duit s\u0103 ating\u0103 acela\u015fi record. Din punct de vedere al num\u0103rului de victime, cel mai mare accident ecologic s-a produs \u00een ora\u015ful indian Bhopal, pe 3 decembrie 1984. Explozia produs\u0103 la uzina de pesticide din ora\u015f a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[99],"tags":[],"class_list":["post-5560","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-99"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5560"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5560\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}