Profesorul Mihai Vod\u0103 a f\u0103cut dou\u0103 expedi\u0163ii \u00een Kenya \u015fi a confirmat fenomenul \u00eenc\u0103lzirii globale .
\nO expedi\u0163ie privat\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a demonstrat c\u0103 din anul 2000 \u00eencoace, din cauza \u00eenc\u0103lzirii globale, volumul \u015fi suprafa\u0163a ghe\u0163arilor de pe Muntele Kenya, aflat \u00een zona ecuatorial\u0103 a planetei, au sc\u0103zut la jum\u0103tate.<\/p>\n
Profesorul Mihai Vod\u0103, de la Universitatea \u201eDimitrie Cantemir”, din T\u00e2rgu Mure\u015f, a revenit \u00een Africa dup\u0103 \u015fapte ani de la prima expedi\u0163ie, iar m\u0103sur\u0103torile sale au confirmat c\u0103, \u00een urm\u0103torul deceniu, ghe\u0163arii se vor topi complet, cu efecte devastatoare asupra \u00eentregii planete.<\/p>\n
\u00cen colaborare cu Universitatea din Nairobi, Mihai Vod\u0103 particip\u0103 la un proiect cu finan\u0163are interna\u0163ional\u0103, care vizeaz\u0103 efectele \u00eenc\u0103lzirii globale asupra ecosistemelor din zona cald\u0103 \u015fi temperat\u0103, la noi \u00een \u0163ar\u0103 fiind vorba de Bazinul T\u00e2rnavelor.<\/p>\n
Peisaje dezolante, selenare<\/em><\/strong><\/p>\n Profesorul Mihai Vod\u0103, \u00eenso\u0163it de studen\u0163ii \u00een ani terminali ai Universit\u0103\u0163ii \u201eDimitrie Cantemir” din T\u00e2rgu Mure\u015f, Szasz Levente \u015fi Szekely Zoltan, a urcat, \u00een perioada 27 noiembrie – 13 decembrie, pe Muntele Kenya sau Kinia, cum \u00eei spun popula\u0163iile masai \u015fi kikui. M\u0103sur\u0103torile \u015fi observa\u0163iile lor au fost comparate cu cele f\u0103cute \u00een 2000, \u00eentr-o expedi\u0163ie anterioar\u0103.<\/p>\n \u201eNu ne-am propus s\u0103 atingem performan\u0163e de altitudine, ci s\u0103 monitoriz\u0103m ghe\u0163arii, pentru c\u0103 aveam senza\u0163ia, demonstrat\u0103 la ora actual\u0103, c\u0103 li s-a schimbat dramatic configura\u0163ia. \u00centr-adev\u0103r, prin topire, au disp\u0103rut forma\u0163iuni glaciare semnificative, iar diferen\u0163ele nu sunt de centimetri, ci de zeci de metri. \u00cen partea inferioar\u0103 \u015fi pe versan\u0163ii laterali, estici \u015fi sudici s-au topit complet. Era un peisaj dezolant, selenar, pe locurile unde, cu \u015fapte ani \u00een urm\u0103, se aflau ghe\u0163urile<\/em>“, a declarat Mihai Vod\u0103.<\/p>\n Ghe\u0163arii au sc\u0103zut la jum\u0103tate<\/strong><\/p>\n El a ar\u0103tat c\u0103, dac\u0103 ini\u0163ial cu 7 ani \u00een urm\u0103 ghe\u0163arii aveau volume de 35-40 de milioane de metri cubi, la ora actual\u0103 au sc\u0103zut la 15-20 milioane de metri cubi. \u201eDe pild\u0103, ghe\u0163arul Lewis, cel mai mare dintre cei 11 ghe\u0163ari ai Mount Kenya, de la 1,6 kilometri p\u0103tra\u0163i a sc\u0103zut la 0,6 kilometri p\u0103tra\u0163i, \u015fi previzionez c\u0103, \u00een 10 ani, va disp\u0103rea complet”, a spus profesorul universitar t\u00e2rgumure\u015fean.<\/p>\n Acesta a explicat c\u0103 Mount Kenya este un adev\u0103rat castel de ape pentru \u00eentreaga \u0163ar\u0103, afect\u00e2nd \u00eentinse regiuni cu iriga\u0163ii \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd rezerva\u0163iile. De acolo izvor\u0103sc r\u00e2urile Tana \u015fi Ati, cele mai importante cursuri de ap\u0103 din Kenya, \u00eens\u0103 \u00een viitor pot ap\u0103rea perioade de secet\u0103 prelungit\u0103 din cauza sc\u0103derii debitelor. \u201e\u015ei ceilal\u0163i ghe\u0163ari au ajuns la suprafe\u0163e tot mai mici \u015fi pur \u015fi simplu ar\u0103t\u00e2ndu-le fotografii ghizilor \u015fi cabanierilor de acolo, nu le-a venit s\u0103 cread\u0103, v\u0103z\u00e2nd ghe\u0163arii cu \u015fapte ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n Nu le mai ar\u0103taser\u0103 nimeni asemenea fotografii comparative, f\u0103cute de mine \u00een 2000. Ei tr\u0103ind acolo au observat bine\u00een\u0163eles schimb\u0103ri, \u00eens\u0103 anvergura lor abia acum au con\u015ftientizat-o. Coinciden\u0163a face ca ultimii \u015fapte ani s\u0103 fie cei mai c\u0103lduro\u015fi din istoria recent\u0103 a planetei”, a conchis Mihai Vod\u0103.<\/p>\n Se va scrie o carte<\/strong><\/p>\n \u201eRezultatele expedi\u0163iei din Kenya inten\u0163ionez s\u0103 le pu\u00adblic \u00eentr-o carte \u015fi, \u00een colaborare cu o televiziune rom\u00e2neasc\u0103, s\u0103 fructific imaginile filmate acolo, \u00eentr-un documentar. Important e s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 \u015fi comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Rom\u00e2nia este interesat\u0103 de problemele \u00eenc\u0103lzirii globale ale planetei noastre<\/em>“, este credin\u00ad\u0163a profesorului t\u00e2rgumure\u015fean.<\/p>\n Acesta \u00ee\u015fi propune, pe viitor, continuarea cercet\u0103rilor \u00een Africa, \u00een masivul Rwenzori, la grani\u0163a dintre Uganda \u015fi Republica Democratic\u0103 Congo, acolo unde Mount Stanley \u015fi Pick de Marguerite stau \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103luite \u00een ce\u0163uri \u015fi ghe\u0163uri perene \u015fi a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie cercetate. La fel, Kilimanjaro \u015fi, pe acela\u015fi grad latitudinal, \u00een America de Sud \u015fi mai departe \u00een Masivul Carstens din Indonezia \u015fi \u00een Papua Noua Guinee, toate presupun\u00e2nd intrarea \u00eentr-o re\u0163ea interna\u0163ional\u0103 de cercetare \u015fi monitorizare a fenomenului de \u00eenc\u0103lzire global\u0103.<\/p>\n Un conte din Transilvania a descoperit Muntele Kenya<\/strong><\/p>\n Poate cea mai picant\u0103 descoperire a expedi\u0163ionarilor rom\u00e2ni a fost revela\u0163ia faptului c\u0103 un transilv\u0103nean de-al nostru a fost primul european care a atins Muntele Kenya, respectiv contele Samuel Teleki, \u00een 1887, care a \u015fi fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een comuna mure\u015fean\u0103 Dumbr\u0103vioara.<\/p>\n \u201eM\u0103 simt dator s\u0103 acuz \u2013 de ce nu ni-l asum\u0103m pe acest explorator? \u00cen toate ghidurile turistice interna\u0163ionale, mai pu\u0163in \u00een Rom\u00e2nia, apare acest detaliu. Exist\u0103 o plac\u0103 pe Point Lenana, la altitudinea de 4.985 metri, pus\u0103 \u00een 2003 de Ungaria. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 au ajuns s\u0103 o pun\u0103 ei \u015fi nu noi \u2013 au scris acolo c\u0103 e un c\u0103l\u0103tor ungur, \u00een loc s\u0103 scrie c\u0103 este transilv\u0103nean”<\/em>, a spus Mihai Vod\u0103.<\/p>\n B\u0103\u015ftina\u015fii \u015ftiu foarte bine c\u0103 Samuel Teleki e primul european venit acolo, cu exact 120 de ani \u00een urm\u0103, exist\u0103 o vale \u015fi un lac Teleki, ca \u015fi o caban\u0103, \u201eTeleki lodge”. Popula\u0163iile b\u0103\u015ftina\u015fe atribuie muntelui sediul divinit\u0103\u0163ii supreme, dar nu p\u0103trund acolo.<\/p>\n Din fericire, \u00een Mount Kenya, turi\u015ftii sunt pu\u0163ini, av\u00e2nd un impact negativ nesemnificativ. Lipsesc total marcajele pe traseele de acces, fiindc\u0103 b\u0103\u015ftina\u015fii nu \u00eencurajeaz\u0103 turi\u015ftii s\u0103 umble de capul lor, ci doar \u00eenso\u0163i\u0163i de ghid, hamali care s\u0103 le care bagajele \u015fi buc\u0103tari s\u0103 le prepare de m\u00e2ncare.<\/p>\n \u201ePrin lipsa marcajelor, localnicii \u00eentr-un fel se protejeaz\u0103 de turismul barbar de acum, asigur\u00e2nd \u015fi locuri de munc\u0103. Senini, necunosc\u00e2nd no\u0163iunea de stres, ei tr\u0103iesc la fel cum o f\u0103ceau de milenii. \u00cenc\u0103lzirea global\u0103 o privesc cu deta\u015fare \u015fi, pur \u015fi simplu, i se supun<\/em>“, a conchis exploratorul rom\u00e2n.<\/p>\n Proiect universitar interna\u0163ional<\/strong><\/p>\n Expedi\u0163ia a fost sus\u0163inut\u0103 financiar de Universitatea \u201eD. Cantemir” \u015fi, \u00een Kenya, personal, de ambasadorul Mihai Coman. \u201ePe de alt\u0103 parte, am fost ajuta\u0163i de profesorul David Mungai, climatolog, \u015feful Departamentului de geografie \u015fi protec\u0163ia mediului al Universit\u0103\u0163ii din Nairobi, cu care vrem s\u0103 punem pe picioare un proiect cu finan\u0163are interna\u0163ional\u0103, care s\u0103 vizeze efectele \u00eenc\u0103lzirii globale asupra ecosistemelor din zona cald\u0103 \u015fi temperat\u0103. <\/em>La noi \u00een \u0163ar\u0103 e vorba de Bazinul T\u00e2rnavelor, unde precipita\u0163iile au sc\u0103zut, de la o medie anual\u0103 de 600 la 200 centimetri cubi<\/em>“, a precizat Mihai Vod\u0103, care a ad\u0103ugat c\u0103 \u015fi-a sus\u0163inut teza de doctorat chiar pe acest subiect. Ulterior a trimis un articol \u00een SUA, Asocia\u0163iei Americane a Resurselor de Ap\u0103, dup\u0103 care pre\u015fedintele acesteia l-a invitat, pe 27 iulie 2007, s\u0103 \u00ee\u015fi sus\u0163in\u0103 lucrarea \u2013 singurul european prezent la eveniment.<\/p>\n