{"id":5616,"date":"2008-01-15T18:00:23","date_gmt":"2008-01-15T16:00:23","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=821"},"modified":"2008-01-15T18:00:23","modified_gmt":"2008-01-15T16:00:23","slug":"petrolul-deversat-in-apele-terrei-ucide-fara-mila","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/petrolul-deversat-in-apele-terrei-ucide-fara-mila.html","title":{"rendered":"Petrolul deversat \u00een apele Terrei ucide fara mila"},"content":{"rendered":"

\"dezastru.jpg\"<\/a>Metodele de curatare folosite \u00een cazul revarsarii titeiului \u00een mari si oceane au evoluat \u00een timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au \u00eempiedicat operatiunile de salvare.
\nDeversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza \u00een mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care traiesc la suprafata apei.<\/p>\n

Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine. Unele studii au demonstrat faptul ca, \u00een timp, mor mai multe animale si pasari dec\u00e2t \u00een momentul \u00een care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate.<\/p>\n

Cercetatorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescarusilor care traiesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse deversarii de petrol \u00een anul 2002, c\u00e2nd a naufragiat nava \u201ePrestige”. Ei au masurat 16 concentratii de hidrocarburi din tesuturile pasarilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe colonii de pescarusi care nu au fost supusi dezastrului.<\/p>\n

La 17 luni dupa accidentul ecologic, au fost obtinute rezultate \u00eengrijoratoare. Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor interne vitale, rinichi si ficat, \u00een r\u00e2ndul pasarilor adulte. Puii au fost afectati \u00eentr-o mai mica masura, efectele grave survenite \u00een r\u00e2ndul adultilor fiind justificate prin faptul ca acestia au fost expusi contaminarii o perioada mai lunga dupa deversare.<\/p>\n

Asupra alimentatiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinte ale infestarii cu petrol fac\u00e2ndu-se simtite prin disfunctiile organelor vitale ale pasarilor. Hidrocarburile pot afecta \u00eensa \u00een \u00eentregime componenta lanturilor trofice. Oamenii de stiinta sustin ca, deocamdata, exista prea putine cercetari asupra expunerii mediului \u00eenconjurator la poluarea cu petrol. O cunoastere mai buna a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol poate aduce un avantaj major \u00een gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului si vietii marine.<\/p>\n

Titeiul lasa urme care nu pot fi sterse ani \u00een sir<\/strong>
\nDe-a lungul timpului, catastrofele ecologice provocate de deversarile masive de petrol au fost mai mult dec\u00e2t numeroase. Surprinse pe mare de futuna, petrolierele si-au pierdut busola ori au fost avariate, prin ciocnire accidentala, de alte vase aflate pe mare, las\u00e2nd \u00een urma lor pete imense, care nu au mai putut fi sterse, uneori, ani \u00een sir.<\/p>\n

Petrolul, care este insolubil \u00een apa si mult mai usor dec\u00e2t aceasta, nu a putut fi str\u00e2ns, uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele avariate sau, pur si simplu, statele riverane zonelor maritime \u00een care s-au produs accidentele nu au fost pregatite pentru a face fata catastrofelor.<\/p>\n

\u00cen cazurile fericite, petrolul a putut fi \u00eempiedicat sa nu ajunga la mal prin iscusinta marinarilor care au reusit, \u00een timp util, sa recupereze si sa stocheze \u00een rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs \u00een momentul accidentarii. Cu toate acestea, titeiul nerecuperat, ramas la suprafata apei, se \u00eentinde rapid si formeaza o patura uleioasa, destul de groasa, care pluteste multa vreme \u00een larg, afect\u00e2nd fauna si flora din preajma.<\/p>\n

Ecosistemele marine, poluate dublu<\/strong>
\nPentru a curata apele de petrolul deversat \u00een urma accidentelor, prima masura care poate fi luata este izolarea zonei cu ajutorul ambarcatiunilor de salvare. Daca pompele aflate pe vas sunt \u00een stare de functionare si exista rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din apa prin pompare si restocat. Aceasta operatiune, daca nu este \u00eempiedicata de furtuna, nu poate sterge definitiv urmele catastrofei.<\/p>\n

De cele mai multe ori, specialistii apeleaza tot la substante chimice, denumite solventi, care sunt \u00eemprastiate din elicopter pe suprafetele afectate. Acesti solventi sunt destinati spalarii apelor, dar, la r\u00e2ndul lor, maresc efectele poluarii si nici nu pot fi \u00eemprastiati uniform pe suprafetele afectate de deversarile accidentale de petrol. \u00cen consecinta, ecosistemele marine sunt expuse, astfel, unei duble poluari. Un litru de petrol, odata ajuns pe suprafata apei, formeaza o pata a carei marime poate atinge dimensiunile unei jumatati dintr-un teren de fotbal. Grosimea acestor pete este variabila, \u00een functie de cantitatea de combustibil deversata.<\/p>\n

Bacterii care \u00eenlatura petrolul deversat<\/strong>
\nO echipa de cercetatori de la Institutul de Cercetari Stiintifice din Spania a descoperit ca anumite bacterii de pe coasta Galitiei sunt capabile sa elimine \u00een mod natural petrolul deversat \u00een timpul naufragiilor. Expertii \u00een domeniu au observat ca aceste vietuitoare minuscule, aflate \u00een ecosistemul marin, pot degrada \u00een mod natural compusii petrolului.<\/p>\n

Odata deversate \u00een mare, hidrocarburile suporta diverse transformari, printre care cea mai importanta este biodegradarea. Cu toate ca numerosi compusi ai petrolului sunt \u00een mare parte biodegradabili, exista totusi elemente chimice, ce intra \u00een componenta acestui combustibil, care sunt dificil de eliminat. Pentru studiul lor, oamenii de stiinta au luat probe dintr-o zona afectata si le-au analizat \u00een laborator.<\/p>\n

\u00cen paralel, au reconstituit artificial conditiile de poluare cu petrol si au comparat ambele situatii. Rezultatele obtinute \u00een primul caz au confirmat existenta bacteriilor si contributia acestora la degradarea titeiului. \u00cen al doilea caz, procesul degradarii, desi existent, a fost mult mai lent, nereusindu-se dec\u00e2t partial curatarea apei \u00een care a fost varsat petrolul \u00een conditii de laborator.<\/p>\n

sursa: Ecoghid<\/a> <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Metodele de curatare folosite \u00een cazul revarsarii titeiului \u00een mari si oceane au evoluat \u00een timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au \u00eempiedicat operatiunile de salvare. Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza \u00een mod deosebit specii ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[85,106,120],"tags":[],"class_list":["post-5616","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-85","category-106","category-120"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5616","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5616"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5616\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5616"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5616"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5616"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}