{"id":5682,"date":"2008-08-06T12:20:54","date_gmt":"2008-08-06T10:20:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ro.greenmedia.md\/?p=948"},"modified":"2008-08-06T12:20:54","modified_gmt":"2008-08-06T10:20:54","slug":"dezastrul-din-padure","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/salvaeco.org\/dezastrul-din-padure.html","title":{"rendered":"Dezastrul din p\u0103dure"},"content":{"rendered":"

Republica Moldova denot\u0103 indicii foarte mici specifici resurselor forestiere. Pentru fiecare locuitor al republicii revine numai c\u00e2te 0,075 ha.
\n<\/em><\/strong>Procesele de transformare a cadrului natural au \u00eenceput s\u0103 se amplifice \u00een vestul Europei acum dou\u0103 secole, \u00een zori erei industriale, c\u00e2nd s-a descoperit \u015fi aplicat for\u0163a aburului, dup\u0103 care s-au intensificat pe parcurs, odat\u0103 cu motorul cu ardere intern\u0103, electricitatea, energia atomic\u0103, electronica etc, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, aceste transform\u0103ri profunde ale peisajului agricol au avut un decalaj de 30-50 de ani fa\u0163\u0103 de vestul mai dezvoltat economic, \u00een unele p\u0103r\u0163i av\u00e2nd o r\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103 de un secol \u015fi mai bine.
\nAndrei GUMOVSCHI, doctor \u00een agricultur\u0103, conferen\u0163iar universitar:
\n<\/em>Defri\u015f\u0103rile de p\u0103duri, care au loc la nivel mondial, constituie una dintre cauzele principale ale men\u0163inerii polu\u0103rii atmosferei \u015fi, mai departe, a \u00eenc\u0103lzirii globale. Dioxidul de carbon, un gaz extrem de toxic, care \u00eenc\u0103lze\u015fte \u015fi atmosfera, este absorbit de frunzele arborilor, unde prin procesul de fotosintez\u0103 este descompus; se re\u0163ine carbonul care intr\u0103 \u00een componen\u0163a hidrocarburilor \u015fi a altor substan\u0163e din corpul plantelor, eliber\u00e2nd oxigenul.
\nUn singur arbore absoarbe o ton\u0103 de dioxid de carbon pe \u00eentreaga sa durat\u0103 de via\u0163\u0103, iar o p\u0103dure foarte mic\u0103 de copaci \u015fi alt\u0103 vegeta\u0163ie forestier\u0103 de o 100 ha, absoarbe peste 80 000 tone.
\nMoldova \u2013 un stat f\u0103r\u0103 p\u0103dure<\/strong>
\nDefri\u015f\u0103rile de p\u0103duri pe teritoriul republicii care sau au avut loc de-a lungul ultimilor secole au redus suprafa\u0163a p\u0103duroas\u0103 la 8% din totalul suprafe\u0163ei, iar \u00een ultimii ani, \u00een urma plant\u0103rilor, suprafa\u0163a a ajuns la 362,7 mii ha sau la 10,7% din teritoriu, fa\u0163\u0103 de nivelul optim de 23-25% pentru zonele noastre climaterice.
\nPe l\u00e2ng\u0103 defri\u015farea p\u0103durilor la \u00eenceputul secolul trecut au fost \u00eenfiin\u0163ate \u015fi primele perdele forestiere de protec\u0163ie \u2013 majoritatea din salc\u00e2mi.
\n\u00cenfiin\u0163area perdelelor forestiere pentru protec\u0163ia culturilor agricole \u015fi protec\u0163ia c\u0103ilor de comunica\u0163ie a evoluat mai activ \u00eentre anii 1945-1955, sub impulsul modelului ruso-sovetic Kost\u00e2cev-Docuceaev\u2013Viliams. Considerate \u00een mod gre\u015fit ca o inven\u0163ie stalinist\u0103, dup\u0103 1965 au fost defri\u015fate f\u0103r\u0103 cru\u0163are pentru a face loc suprafe\u0163elor de teren arabil, a largi drumurile, a le folosi drept combustibil \u015fi material de construc\u0163ie, a le \u00eenlocui cu pomi de nuci, fiind o mare pierdere, care ne va costa foarte scump \u00een continuare.
\nRolul perdelelor forestiere se poate sinteza, dup\u0103 multe lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi enciclopedice ap\u0103rute cu o jum\u0103tatea de secol \u00een urm\u0103, prin:
\n\u2022 atenuarea vitezei v\u00e2nturilor \u015fi a evapor\u0103rii apei din sol cu 50%;
\n\u2022 na\u015fterea unor mase de vapori \u015fi curen\u0163i ascensionali necesari condens\u0103rii \u015fi producerii ploilor \u00een zonele cu deficit mare de precipita\u0163ii;
\n\u2022 materialul lemnos pus la dispozi\u0163ia popula\u0163iei va \u00eendestula nevoile locale, d\u00e2nd timp p\u0103durilor statului s\u0103 se refac\u0103;
\n\u2022 fr\u00e2narea alunec\u0103rilor de teren, mic\u015forarea proceselor de eroziune;
\n\u2022 dublarea produc\u0163iilor agricole la ad\u0103postul perdelelor.
\n\u00cen aceste lucr\u0103rii, se propune ca o treime din suprafa\u0163a iazurilor din step\u0103 s\u0103 fie \u00eemp\u0103durite, la ad\u0103postul c\u0103rora iarba ar cre\u015fte mai bogat\u0103 \u015fi s-ar ob\u0163ine \u00een plus material lemnos. C\u00e2t adev\u0103r con\u0163in \u015fi c\u00e2t de actuale sunt aceste constat\u0103ri nu este cazul s\u0103 mai comentez. Cert este \u00eens\u0103 c\u0103 predecesorii no\u015ftri aveau s\u0103dit \u00een suflet un respect mai mare pentru vegeta\u0163ia lemnoas\u0103 \u015fi au avut mai multe ini\u0163iative \u015fi realiz\u0103ri \u00een direc\u0163ia \u00eemp\u0103duririi terenurilor degradate. P\u00e2lcuri de arbori pe p\u0103\u015funi serveau ca umbrare pentru animale \u015fi arbori izola\u0163i erau prezen\u0163i peste tot la cap\u0103tul terenurilor arabile, pentru odihna de pr\u00e2nz. Majoritatea terenurilor degradate (supuse alunec\u0103rilor de teren) erau plantate cu duzi, de la care se valorificau frunzele pentru cre\u015fterea viermilor de m\u0103tase, fructele pentru hran\u0103. De-a lungul tuturor apelor curg\u0103toare sau pe marginea b\u0103l\u0163ilor \u015fi lacurilor exista o vegeta\u0163ie forestier\u0103 bogat\u0103, din care se remarcau s\u0103lciile, ale c\u0103ror ramuri tinere (nuiele) erau folosite la diferite \u00eempletituri (co\u015furi, hambare, garduri etc.,) sau la legarea viei \u015fi snopilor de coceni.
\nOamenii politici, conduc\u0103torii de state, de guverne parc\u0103 nu \u00een\u0163eleg nimic \u015fi tot caut\u0103 \u00een alte p\u0103r\u0163i.
\nLa defri\u015f\u0103ri se mai adaug\u0103 parc\u0103 mai mult ca oric\u00e2nd incendiile din p\u0103duri \u015fi perdelele forestiere care, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 distrug mari suprafe\u0163e, mai \u015fi polueaz\u0103 atmosfera prin ardere.
\nEste adev\u0103rat c\u0103 aprinderea acestora are drept cauze, pe l\u00e2ng\u0103 du\u015fmanii mediului care dau foc \u00een p\u0103duri \u015fi autoaprinderea.
\nLa temperaturi mari, \u00een partea de sus a p\u0103durilor se degaj\u0103 din frunze o substan\u0163\u0103 volatil\u0103 \u015fi inflamabil\u0103, mai ales la conifere, care poate lua foc \u015fi astfel p\u0103durile ard de sus \u00een jos, aprinse uneori de la desc\u0103rc\u0103rile electrice din nori.
\nProblema cea mai grav\u0103 este aceea a p\u0103durilor tropicale \u015fi ecuatoriale care, prin imensitatea lor, produc mult oxigen, intr\u0103 \u00een componen\u0163a lor o mare varietate de plante \u015fi ad\u0103postesc o faun\u0103 impresionant\u0103 prin diversitate.
\nApoi, \u00een apropierea lor, se afl\u0103 de\u015ferturile care \u00eenainteaz\u0103 vertiginos.
\nCifrele avansate de Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite \u015fi estim\u0103rile f\u0103cute de Raportul Stem arat\u0103 c\u0103, prin t\u0103ierea p\u0103durilor, r\u0103m\u00e2n nedistruse sau nedescompuse 25% din totalul gazelor cu efect de ser\u0103, \u00een timp ce transporturile \u015fi industria sunt responsabile pentru doar 14%.
\nCauze<\/strong>
\nDar care sunt cauzele acestor reduceri ale p\u0103durilor?
\n\u00cen unele zone p\u0103durile sunt t\u0103iate din nevoia de extindere a agriculturii, pentru a se asigura hrana \u015fi comer\u0163ul cu lemne. Lemnul constituie \u00eenc\u0103 un material energetic important \u015fi pentru construc\u0163ii, mobil\u0103 \u015fi alte \u00eentrebuin\u0163\u0103ri. Dar nici acum nu ne-am \u00eenv\u0103\u0163at minte la noi \u00een republic\u0103; cu m\u00e2na noastr\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftien\u0163i, export\u0103m mobil\u0103 din lemn de nuc sau stejar, parchet de lemn din p\u0103durile \u015fi perdelele forestiere ale noastre \u015fi import\u0103m f\u0103r\u0103 s\u0103 vrem secet\u0103 \u015fi de\u015fertificare, cu s\u0103r\u0103cia durabil\u0103 care le \u00eenso\u0163esc pretutindeni.
\nReplantarea suprafe\u0163elor defri\u015fate se face destul de greu \u015fi \u00eencet, iar \u00een unele locuri nu se mai face deloc.
\nCu toate vorbele \u015fi criticele care s-au f\u0103cut la noi, cu toate m\u0103surile care \u2013 zis cei responsabili \u2013 au fost luate sau se iau, p\u0103durile noastre se clatin\u0103 continuu, legal \u015fi ilegal.
\nAcest lucru l-am constatat circul\u00e2nd pe drumurile republici, unde din prim\u0103var\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 toamna t\u00e2rziu trec c\u0103ru\u0163e \u015fi chiar camionete, camioane mai mari cu lemne din p\u0103duri, de unde se taie continuu, iar diametrul trunchiurilor de arbori t\u0103ia\u0163i este de cel mult 20 de centimetri. Deci se taie arbori tineri care ar mai fi trebuit s\u0103 creasc\u0103. Se \u015ftie c\u0103 unele specii cresc foarte greu. De pild\u0103, unui brad ajuns \u00een stadiul optim de exploatare pentru sc\u00e2nduri \u00eei trebuie 80-100 de ani. Stejarul \u00eei trebuie \u015fi mai mult.
\n\u00cen urma acestor t\u0103ieri, unii p\u0103durarii \u015fi mai ales proprietarii priva\u0163i nu mai planteaz\u0103 (m\u0103 refer la perdelele forestiere), a\u015fa c\u0103 fenomenul de desp\u0103durire continu\u0103.
\nE chiar at\u00e2t de greu de \u00een\u0163eles c\u0103 ne t\u0103iem singuri craca de sub picioare? C\u00e2t va mai trece p\u00e2n\u0103 vom lua m\u0103suri severe pentru stoparea mai \u00eent\u00e2i a t\u0103ierilor clandestine, a furtului din p\u0103durile statului, perdelelor forestiere \u015fi chiar a particularilor?
\nApoi plant\u0103rile s\u0103 devanseze t\u0103ierile legale \u015fi controlate.
\nPentru nevoile popula\u0163iei, s\u0103 se planteze \u00een terenurile neagricole, \u00een preajma localit\u0103\u0163ilor, specii care cresc repede.
\n\u00cenainte \u0163\u0103ranii \u00ee\u015fi cultivau salc\u00e2mii prin gr\u0103dini sau \u00een cap\u0103tul unui teren aveau c\u00e2te un p\u00e2lc de salc\u00e2mi; ace\u015ftia cresc repede, sunt de esen\u0163\u0103 tare, foarte buni de foc \u015fi \u00eei t\u0103iau la 3-5 ani. O Gcal energie termic\u0103 produs\u0103 din masa lemnoas\u0103 din plopi cost\u0103 174 lei, iar din salc\u00e2mi – 133 lei. Astfel, pre\u0163ul 1Gcal produs\u0103 din masa lemnoas\u0103 este de 2,5 – 4 ori mai ieftin\u0103 dec\u00e2t din petrol. Producerea energiei electrice \u015fi termice din masa lemnoas\u0103 \u015fi din resturile de plante agricole este o direc\u0163ie strategic\u0103 foarte important\u0103 pentru dezvoltarea durabil\u0103 a \u0163\u0103rii, crearea unui mediu de via\u0163\u0103 confortabil \u00een localit\u0103\u0163ile rurale \u015fi asigurarea echilibrului ecologic.
\nS\u0103 se refac\u0103 masivele de p\u0103dure din luncile r\u00e2urilor, care au \u015fi rolul de ap\u0103rare a terenurilor \u00een caz de inunda\u0163ii, pe care le avem recent.
\nSilvicultura Republicii Moldova nu este o ramur\u0103 profitabil\u0103 a economiei na\u0163ionale, cum este \u00een \u0163\u0103rile vecine. Veniturile la 1 ha a fost de 447,5 lei (anul 2006), dar ar trebui s\u0103 fie cu mult mai mari. \u00cen acela\u015fi timp, cheltuielile pentru 1 ha sunt cam de aproape 500 lei. A\u015fa dar veniturile nu acoper\u0103 cheltuielile, dar ar trebui.
\nDrumurile, aliment\u0103rile cu ap\u0103, electricitate \u015fi gaze sau alte lucr\u0103ri de infrastructur\u0103 se pot face de la un an la altul, dac\u0103 sunt fonduri; pentru vegeta\u0163ia forestier\u0103 \u00eens\u0103 trebuie s\u0103 a\u015ftep\u0163i mai mul\u0163i ani p\u00e2n\u0103 cre\u015fte \u015fi devine func\u0163ional\u0103 \u00een plenitudinea ei.
\nResursele forestiere ale Republicii Moldova sunt o parte component\u0103 a patrimoniului natural, reprezent\u00e2nd importante resurse naturale \u015fi strategice. Comparativ cu alte \u0163\u0103ri Republica Moldova denot\u0103 indicii foarte mici specifici resurselor forestiere. Pentru fiecare locuitor al republicii revine numai c\u00e2te 0,075 ha.
\nEste deci imperios necesar s\u0103 studiem \u015fi apoi s\u0103 \u00eencepem cu toat\u0103 energia, urgent, reconstruc\u0163ia ecologic\u0103 a cadrului natural deteriorat din spa\u0163iul rural al \u0163\u0103rii, pentru a \u00eendrepta starea actual\u0103 care este de a fi \u00een armonie cu spa\u0163iul rural european.<\/p>\n

Sursa: eco.md<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Republica Moldova denot\u0103 indicii foarte mici specifici resurselor forestiere. Pentru fiecare locuitor al republicii revine numai c\u00e2te 0,075 ha.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[127,85,95,97,98],"tags":[],"class_list":["post-5682","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-127","category-85","category-95","category-97","category-98"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5682","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5682"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5682\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5682"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5682"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5682"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}