Prejudiciul cauzat economiei na\u0163ionale de degradarea solului se cifreaz\u0103 la aproximativ 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual. \u00cen prezent, aproximativ 40 la sut\u0103 din terenurile agricole de pe teritoriul \u0163\u0103rii au soluri erodate de diferite grade. \u00cen fiecare an, suprafa\u0163a terenurilor erodate cre\u015fte \u00een medie cu 0,9 la sut\u0103, iar pierderile anuale de sol fertil sunt estimate la 26 milioane tone. \u00cen ultimii 20 de ani, frecven\u0163a secetelor \u00een sudul Moldovei a crescut de 2 ori<\/p>\n
Efectele \u00eenc\u0103lzirii globale pot avea repercusiuni catastrofale pentru Republica Moldova, iar schimb\u0103rile climatice, defri\u015f\u0103rile abuzive \u015fi metodele ineficiente de exploatare a culturilor agricole pot accelera fenomenul de\u015fertific\u0103rii \u00een sudul \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Deputatul cre\u015ftin-democrat Ion Varta a solicitat Guvernului Republicii Moldova s\u0103 prezinte politicile pe care inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 le implementeze, \u00een vederea evit\u0103rii transform\u0103rii sudului \u0163\u0103rii \u00eentr-un de\u015fert.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Potrivit lui Ion Varta, schimb\u0103rile climaterice nefaste, care se manifest\u0103 \u00een ultimul timp tot mai pregnant la scar\u0103 mondial\u0103, afecteaz\u0103 tot mai mult \u015fi Republica Moldova. Una din cele mai periculoase cataclisme naturale care prezint\u0103 un real pericol \u015fi pentru \u0163ara noastr\u0103 \u00eel constituie \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 a climei, iar reducerea volumului precipita\u0163iilor anuale constituie una din multiplele manifest\u0103ri ale acestei grave calamit\u0103\u0163i naturale. \u201eRaioanele din sudul \u0163\u0103rii sufer\u0103 cel mai mult de pe urma insuficien\u0163ei de precipita\u0163ii, chiar \u015fi \u00een anul curent, c\u00e2nd volumul precipita\u0163iilor climaterice pentru majoritatea raioanelor a fost unul suficient, sudul \u0163\u0103rii a suportat consecin\u0163e grave de pe urma secetei cumplite\u201d, a declarat deputatul cre\u015ftin-democrat.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Totodat\u0103, Ion Varta a propus \u015fi unele solu\u0163ii pentru solu\u0163ionarea respectivei probleme. \u201e\u00cen afar\u0103 de extinderea f\u00e2\u015fiilor forestiere, a edific\u0103rii unui sistem eficient de iriga\u0163ie, un loc aparte ar trebui s\u0103 \u00eel ocupe revigorarea b\u0103l\u0163ilor \u015fi mla\u015ftinilor din lunca Prutului, care, \u00een perioada sovietic\u0103, au fost desecate, provoc\u00e2nd o dereglare dezastruoas\u0103 a echilibrului ecologic din aceast\u0103 zon\u0103\u201d, a mai spus deputatul.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 La r\u00e2ndul s\u0103u, directorul Serviciului Meteorologic de Stat, Valeriu Cazacu, a recunoscut c\u0103 pericolul \u00eenc\u0103lzirii globale a ajuns \u015fi \u00een Republica Moldova. Potrivit lui, autorit\u0103\u0163ile au \u00eenceput deja s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 serios la o serie de m\u0103suri care necesit\u0103 a fi \u00eentreprinse, \u00eens\u0103 a declarat c\u0103, deocamdat\u0103, pa\u015fii exac\u0163i care urmeaz\u0103 s\u0103 fie f\u0103cu\u0163i nu se cunosc.<\/p>\n
Prejudiciul cauzat economiei na<\/strong>\u0163<\/strong>ionale de degradarea solului se cifreaz<\/strong>\u0103<\/strong>\u00a0la aproximativ 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual<\/strong><\/span><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Solicitat de ziarul \u201eFLUX\u201d, prim-vicedirectorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, Ilie Boian, a declarat c\u0103 \u00een Republica Moldova, procesele de degradare a solurilor \u015fi de\u015fertificare sunt condi\u0163ionate at\u00e2t de condi\u0163iile naturale, c\u00e2t \u015fi de factorii antropici. Din condi\u0163iile naturale se eviden\u0163iaz\u0103 fenomenele climatice (ploile toren\u0163iale, perioadele frecvente de usc\u0103ciune \u015fi secet\u0103, v\u00e2nturile puternice), relieful accidentat, litogeneza \u015fi compozi\u0163ia rocilor de la suprafa\u0163a terestr\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Conform lui Ilie Boian, exploatarea terenurilor agricole peste limitele admisibile fondului funciar, defri\u015farea p\u0103durilor \u015fi des\u0163elenirea stepelor, parcelarea excesiv\u0103 a terenurilor agricole \u00een rezultatul privatiz\u0103rii, folosirea tehnologiilor d\u0103un\u0103toare din punct de vedere ecologic, au condus la reducerea considerabil\u0103 a productivit\u0103\u0163ii \u015fi au avut un impact distructiv asupra solului. \u00cen prezent, aproximativ 40 la sut\u0103 din terenurile agricole de pe teritoriul \u0163\u0103rii au soluri erodate de diferite grade: slab erodate \u2013 23,2 la sut\u0103, moderat \u2013 erodate \u2013 11,7 la sut\u0103 \u015fi puternic erodate \u2013 4,9 la sut\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen fiecare an, suprafa\u0163a terenurilor erodate cre\u015fte \u00een medie cu 0,9 la sut\u0103, iar pierderile anuale de sol fertil sunt estimate la 26 milioane tone. Bilan\u0163ul humusului este profund deficitar, rezervele de humus se mic\u015foreaz\u0103 anual cu circa o ton\u0103 la hectar. De asemenea, se intensific\u0103 procesele negative, care conduc la degradarea \u00eensu\u015firilor fizice \u015fi chimice ale solurilor (destructurarea, tasarea, salinizarea, solone\u0163izarea, dehumificarea). \u00centr-o stare deplorabil\u0103 se afl\u0103 sistemele de iriga\u0163ie, iar m\u0103surile \u00eentreprinse de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i privind ameliorarea calit\u0103\u0163ii solurilor nu dau roade. Prejudiciul cauzat economiei na\u0163ionale de pierderea produc\u0163iei prin degradarea solului \u00eensumeaz\u0103 circa 3,1 miliarde lei (251 milioane USD) anual\u201d, a precizat Ilie Boian.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Pe parcursul ultimilor 40 de ani, suprafa\u0163a solurilor erodate a avansat \u00een medie cu peste 7 mii hectare anual, iar nivelul cel mai \u00eenalt de erodare a solurilor aflate \u00een circuitul agricol este \u00eenregistrat \u00een raioanele centrale \u015fi de sud ale \u0163\u0103rii. Pierderile anuale de sol fertil de pe terenurile agricole, cauzate de eroziune, constituie, estimativ, 26 milioane tone, inclusiv humus – 700 mii tone, azot \u2013 50 mii tone, fosfor – 34 mii tone \u015fi potasiu \u2013 597 mii tone.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Analiza datelor coeficientului hidrotermic pentru Republica Moldova \u00een ultimii 60 ani a demonstrat c\u0103 seceta \u00een jum\u0103tatea de sud a Moldovei s-a \u00eenregistrat de 14 ori, adic\u0103 \u00een medie o dat\u0103 la 4-5 ani. Iar \u00een ultimii 20 ani (1988-2007), secetele s-au \u00eenregistrat \u00een 6 ani, \u00een medie o dat\u0103 la 2-3 ani. Analiza efectuat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu schimbarea climei arat\u0103 c\u0103 \u00een perioada ultimilor 20 ani de observa\u0163ii, frecven\u0163a secetelor \u00een sudul Moldovei a crescut de 2 ori.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Potrivit lui Ilie Boian, sunt necesare mai multe m\u0103suri de atenuare \u015fi combatere a de\u015fertific\u0103rii. Printre cele mai importante activit\u0103\u0163i sunt perfec\u0163ionarea cadrului legislativ favorabil pentru protec\u0163ia, ameliorarea \u015fi utilizarea durabil\u0103 a resurselor de sol \u015fi racordarea lui la cadrul european, crearea sistemului informa\u0163ional a st\u0103rii de calitate a solurilor, structurarea \u015fi reconstruc\u0163ia land\u015fafturilor prin extinderea p\u0103durilor, f\u00e2ne\u0163elor \u015fi paji\u015ftilor, zonelor umede, implementarea m\u0103surilor fitoameliorative, silvotehnice \u015fi hidrotehnice pentru minimalizarea eroziunii solului \u015fi stabilizarea alunec\u0103rilor de teren.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 De asemenea, este necesar\u0103 sporirea fertilit\u0103\u0163ii solurilor prin formarea unui bilan\u0163 echilibrat sau pozitiv al humusului \u015fi elementelor nutritive \u00een sol prin aplicarea fertilizan\u0163ilor, abordarea unei politici statale \u00een domeniul gestion\u0103rii resurselor de sol, consolidarea terenurilor agricole, organizarea monitoringului de\u015fertific\u0103rii \u015fi cadastrului funciar, restabilirea \u015fi extinderea iriga\u0163iei mari \u015fi mici, implementarea p\u0103\u015funatului controlat.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Totodat\u0103, Ilie Boian a declarat c\u0103 este necesar\u0103 dezvoltarea \u015fi implementarea proiectelor-pilot pentru combaterea de\u015fertific\u0103rii la nivel de c\u00e2mp, consolidarea mecanismelor de asisten\u0163\u0103 financiar\u0103, asigurarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a ac\u0163iunilor de combatere a degrad\u0103rii solurilor \u015fi de\u015fertific\u0103rii, crearea sistemului de instruire, informare \u015fi con\u015ftientizare a popula\u0163iei \u00een privin\u0163a problemelor legate de degradarea solului \u015fi de\u015fertificare.<\/p>\n P\u00e2n<\/strong>\u0103<\/strong>\u00a0\u00een anul 2025, suprafe<\/strong>\u0163<\/strong>ele irigate vor fi extinse p\u00e2n<\/strong>\u0103<\/strong><\/span>\u00a0la 450-500 mii de hectare<\/span><\/strong><\/p>\n Un alt factor care \u201eajut\u0103\u201d la extinderea zonelor de de\u015fert este \u015fi irigarea insuficient\u0103 a terenurilor agricole. Or, din cauza temperaturilor mai ridicate din sudul \u0163\u0103rii, o serie de culturi agricole nu pot fi recoltate, pentru aceasta fiind nevoie de irigarea constant\u0103 a terenurilor agricole.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, \u00een anul 2009, Agen\u0163ia \u201eApele Moldovei\u201d va oferi agen\u0163ilor economici \u015fi fermierilor capacit\u0103\u0163i dublate la irigarea terenurilor agricole. Ace\u015ftia vor putea \u00eencheia contracte pentru irigarea terenurilor pe o suprafa\u0163\u0103 de 100 mii de hectare. \u00cen anul 2008, au fost \u00eencheiate contracte de prestare a serviciilor de irigare doar pentru 55 mii de hectare.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen acela\u015fi timp, Agen\u0163ia \u201eApele Moldovei\u201d a \u00eentocmit un plan privind preg\u0103tirea c\u0103tre sezonul de irigare 2009, care prevede efectuarea lucr\u0103rilor privind preg\u0103tirea surselor de ap\u0103, apeductelor de presiune, canalelor de desecare, construc\u0163iilor hidrotehnice. De asemenea, vor fi organizate seminare zonale \u015fi raionale pentru agen\u0163i economici \u015fi administra\u0163ia public\u0103 local\u0103 pe problemele irig\u0103rii.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, se prevede repara\u0163ia utilajului electromecanic al sta\u0163iilor de pompare \u015fi verificarea lui, revizia pompelor, efectuarea inventarierii detaliate a instala\u0163iilor de irigare existente, cur\u0103\u0163area bazinelor de n\u0103mol.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2025, este planificat\u0103 extinderea suprafe\u0163elor irigate p\u00e2n\u0103 la 450-500 mii de hectare.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Pe de alt\u0103 parte, potrivit unui studiu al Agen\u0163iei Europene de Mediu, iriga\u0163iile pot conduce adesea la un declin al resurselor de ap\u0103 \u015fi al calit\u0103\u0163ii acestora, la salinizare \u015fi la degradarea solului. Suprafa\u0163a de teren irigat \u00een sud-estul Europei a crescut, manifest\u00e2nd o tendin\u0163\u0103 continu\u0103 de intensificare a agriculturii.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Solul este o resurs\u0103 limitat\u0103 \u015fi neregenerabil\u0103 pe o scar\u0103 a timpului de 50\u2013100 de ani.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Un raport al Agen\u0163iei Europene de Mediu arat\u0103 c\u0103 problemele majore legate de sol \u00een Europa sunt pierderile ireversibile datorate \u00eenchiderii solului \u015fi eroziunii, contamin\u0103rii continue din surse locale \u015fi difuze, salinizare \u015fi compactare. Aproximativ 17 la sut\u0103 din suprafa\u0163a de p\u0103m\u00e2nt din Europa este afectat\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Schimb\u0103rile \u00een utilizarea p\u0103m\u00e2ntului, ca, de exemplu, abandonarea p\u0103m\u00e2ntului marginal cu un strat de vegeta\u0163ie foarte redus \u015fi cre\u015fteri ale frecven\u0163ei \u015fi extinderilor incendiilor \u00een p\u0103duri, au avut un impact puternic asupra resurselor solului. \u00cen majoritatea cazurilor, eroziunea solului, \u00eembinat\u0103 cu alte forme de degradare a p\u0103m\u00e2ntului, a condus la de\u015fertificare \u00een anumite zone ale regiunii mediteraneene \u015fi din estul Europei. De asemenea, p\u0103\u015funatul excesiv \u015fi intensificarea agriculturii poate accelera pierderea solului prin eroziune.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Potrivit presei rom\u00e2ne\u015fti, un amplu studiu privind impactul \u00eenc\u0103lzirii globale asupra Europei situeaz\u0103 Rom\u00e2nia al\u0103turi de Spania, Italia \u015fi Grecia, \u00een zona cu risc mare de de\u015fertificare din sudul continentului. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, efectele majore ale \u00eenc\u0103lzirii globale vor deveni vizibile \u00eenc\u0103 din 2015 \u015fi se vor manifesta \u00een special \u00een Dobrogea, Oltenia \u015fi Banat, iar suprafe\u0163e considerabile de teren din cel pu\u0163in zece jude\u0163e vor intra \u00eentr-un proces de uscare.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Unul dintre cele mai afectate jude\u0163e din Rom\u00e2nia este Doljul, unde fenomenul de\u015fertific\u0103rii, semnalat de mai mul\u0163i ani, este alimentat de secet\u0103, de solul nisipos, de fenomenul de defla\u0163ie eolian\u0103 (spulberarea nisipului de v\u00e2nt), dar \u015fi de defri\u015f\u0103rile masive.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole \u015fi al resurselor de ap\u0103 arat\u0103 c\u0103 vegeta\u0163ia specific\u0103 din sudul Rom\u00e2niei va migra c\u0103tre nord \u015fi zonele mai \u00eenalte. Aceasta va fi \u00eenlocuit\u0103 treptat de vegeta\u0163ia aflat\u0103 la sud de grani\u0163a Rom\u00e2niei. Studiul mai arat\u0103 c\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 (dioxid de carbon, metan) nu vor fi stopate, temperaturile vor cre\u015fte cu circa 5 grade C p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului XXI.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Conform estim\u0103rilor Na\u0163iunilor Unite, aproape 1,2 miliarde de oameni sunt \u00een pericol din cauza de\u015fertific\u0103rii. De\u015ferturile se extind, acoperind, \u00een prezent, o treime din suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Programul pentru Mediu al Na\u0163iunilor Unite (UNEP) arat\u0103 c\u0103 la nivel global, rata de\u015fertific\u0103rii cre\u015fte, continentul african fiind cel mai afectat, cu dou\u0103 treimi de p\u0103m\u00e2nt uscat sau de\u015fertic. De asemenea, aproape o treime din p\u0103m\u00e2ntul Statelor Unite este afectat de de\u015fertificare, o p\u0103trime din America Latin\u0103 \u015fi Caraibe \u015fi o cincime din Spania.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fertificarea este \u00een primul r\u00e2nd o problem\u0103 de dezvoltare sustenabil\u0103. Cauzele apari\u0163iei ei sunt suprarecoltarea, practicile nepotrivite de iriga\u0163ie \u015fi desp\u0103duririle. Managementul s\u0103r\u0103c\u0103cios al p\u0103m\u00e2nturilor sunt rezultatul problemelor socioeconomice pe care fermierii le au \u015fi pot fi prevenite.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 De\u015ferturile se m\u0103resc natural, \u00eens\u0103 de\u015fertificarea reprezint\u0103 un proces diferit, \u00een care p\u0103m\u00e2nturile din zonele aride, ariile semiuscate, se degradeaz\u0103, p\u0103m\u00e2ntul nu mai este productiv \u015fi vegeta\u0163ia se pierde din cauza activit\u0103\u0163ilor umane sau secete \u015fi inunda\u0163ii prelungite.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Fenomenul de\u015fertific\u0103rii nu este nou. Se presupune c\u0103 imperiile Sumerian \u015fi Babilonian au c\u0103zut din pricina crizei agrare, cauzate de lipsa de ap\u0103 \u015fi degradarea solului. De\u015fi prin internediul unor programe fenomenul de\u015fertific\u0103rii poate fi stopat pe termen scurt, deocamdat\u0103, nu se cunosc schimb\u0103rile ce pot parveni \u00een viitor. \u00cen orice caz, trebuie s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la schimb\u0103ri majore \u00een privin\u0163a peisajului cu care ne-am obi\u015fnuit. Indiferent dac\u0103 toate aceste fenomene fac parte dintr-o evolu\u0163ie fireasc\u0103 a climei sau sunt rezultatul ac\u0163iunilor nep\u0103s\u0103toare ale oamenilor, va trebui s\u0103 ne obi\u015fnuim cu noile condi\u0163ii.<\/p>\n Smochini<\/strong>\u00a0– De opt ani, \u00een localitatea \u015evin\u0163a, jude\u0163ul Mehedin\u0163i, exist\u0103 15 hectare cultivate cu smochini.<\/p>\n Kiwi<\/strong>\u00a0– \u00cen comuna Ostrov, jude\u0163ul Constan\u0163a, exist\u0103 dou\u0103 hectare de teren cultivat cu kiwi. Planta\u0163ia de kiwi a \u00eemplinit 13 ani \u015fi a ajuns s\u0103 produc\u0103 aproape patru tone de fructe anual.<\/p>\n Migdali<\/strong>\u00a0– \u00cen comuna Gura Vadului, numero\u015fi localnici au \u00eenfiin\u0163at livezi de migdali.<\/p>\n Mu\u015ftar<\/strong>\u00a0– \u00cen Timi\u015f, agricultorii s-au apucat serios s\u0103 planteze boabe de mu\u015ftar.<\/p>\n M\u0103slini<\/strong>\u00a0– Speciali\u015ftii \u00een agricultur\u0103 estimeaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 tendin\u0163a \u00eenc\u0103lzirii climei va continua, \u00een zece ani vor ap\u0103rea primele planta\u0163ii cu m\u0103slini \u00een Banat. \u00cen Timi\u015foara cre\u015fte deja primul m\u0103slin aclimatizat pe spa\u0163iul public.<\/p>\n