Exist\u0103 doi poluan\u0163i, pulberile fine \u00een suspensie \u015fi ozonul de la nivelul solului, care sunt general recunoscu\u0163i ca av\u00e2nd cel mai mare impact asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Expunerea maxim\u0103 \u015fi pe termen lung poate avea diverse efecte asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, de la irita\u0163ii minore ale sistemului respirator la deces prematur.<\/p>\n
Pulberile, un termen folosit pentru descrierea unei variet\u0103\u0163i de particule de mici dimensiuni provenind din surse ca emisiile de gaze de e\u015fapament sau din sobe, afecteaz\u0103 pl\u0103m\u00e2nii. Expunerea la pulberi este d\u0103un\u0103toare pentru orice v\u00e2rst\u0103, cei mai expu\u015fi la risc fiind \u00eens\u0103 cei care au probleme cardiace sau probleme respiratorii.<\/p>\n
Potrivit ultimelor date ale AEM, \u00eencep\u00e2nd din 1997, peste 50% din popula\u0163ia urban\u0103 a Europei a fost expus\u0103 la concentra\u0163ii de pulberi peste limita stabilit\u0103 de UE pentru protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii umane. Totodat\u0103, 61% din popula\u0163ia urban\u0103 s-ar putea s\u0103 fi fost expus\u0103 la niveluri de ozon care dep\u0103\u015fesc obiectivele fixate de UE. Potrivit estim\u0103rilor, PM2.5 (pulberi fine \u00een suspensie) din aer au redus speran\u0163a de via\u0163\u0103 \u00een Europa cu peste opt luni.<\/p>\n
AEM a semnalat \u015fi faptul c\u0103 de\u015fi emisiile acestor doi poluan\u0163icheie au sc\u0103zut \u00eencep\u00e2nd din 1997, concentra\u0163iile m\u0103surate \u00een aerul inspirat au r\u0103mas \u00een general acelea\u015fi. De\u015fi motivul pentru care concentra\u0163iile ambientale nu au sc\u0103zut nu este cunoscut, o explica\u0163ie poate fi o combina\u0163ie de mai mul\u0163i factori: temperaturile ridicate cauzate de schimb\u0103rile climatice pot afecta calitatea aerului; sau poate suntem \u00eentr-un zon\u0103 unde este transportat\u0103 poluarea de pe alte continente sau emisiile naturale ale substan\u0163elor care stau la baza form\u0103rii ozonului, eliberate, de exemplu, de c\u0103tre copaci.<\/p>\n
O zi la \u0163ar\u0103<\/strong><\/p>\n Anna \u015fi-a propus s\u0103 petreac\u0103 o zi la \u0163ar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Johan. \u00cenainte de a ie\u015fi din cas\u0103, intr\u0103 pe IRCEL, o pagin\u0103 de internet guvernamental\u0103 care furnizeaz\u0103 cu regularitate informa\u0163ii cu privire la calitatea aerului din Belgia. Cu ajutorul unor h\u0103r\u0163i, Anna poate urm\u0103ri imaginile scanate \u015fi previziunile referitoare la pulberi, ozon, bioxid de azot, bioxid de sulf \u015fi altele. Datele se transmit pe pagina de internet de la sta\u0163iile de monitorizare din \u0163ar\u0103.<\/p>\n \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea monitoriz\u0103rii \u015fi a acces\u0103rii informa\u0163iilor cu privire la poluarea aerului este un alt succes al ultimilor ani. De exemplu, datele locale cu privire la nivelul de ozon se transmit acum pe \u201eSite-ul ozonului\u201d al AEM (1), un serviciu care prezint\u0103 o imagine de ansamblu asupra situa\u0163iei de la nivelul Europei.<\/p>\n Datele ob\u0163inute cu c\u00e2teva minute \u00een urm\u0103 arat\u0103 un nivel ridicat al ozonului \u00een Bruxelles. De fapt, site-ul prognozeaz\u0103 c\u0103 nivelurile vor dep\u0103\u015fi valorile-\u0163int\u0103 ale UE mai t\u00e2rziu, \u00een ziua respectiv\u0103, \u015fi \u00een ziua urm\u0103toare ( Figura 1).<\/p>\n Anna iese din apartament \u015fi se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre cea mai apropiat\u0103 sta\u0163ie de metrou situat\u0103 la 10 minute de mers pe jos. Pe strad\u0103 se pot sesiza \u015fi sim\u0163i consecin\u0163ele traficului din ora\u015f.<\/p>\n Emisiile de e\u015fapament din centrul Bruxelles-ului \u015fi al altor ora\u015fe mari irit\u0103 c\u0103ile respiratorii, ochii \u015fi pl\u0103m\u00e2nii. Anna \u015fi Johan intr\u0103 \u00een cl\u0103direa g\u0103rii locale \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre o regiune rural\u0103.<\/p>\n La scurt timp dup\u0103 aceea, Anna \u015fi Johan intr\u0103 \u00eentr-un parc aflat chiar la marginea ora\u015fului. Printr-un panou sunt informa\u0163i c\u0103 viziteaz\u0103 un parc din re\u0163eaua Natura 2000 \u2013re\u0163ea ecologic\u0103 la nivel european, \u00eenfiin\u0163at\u0103 pentru a proteja habitatele naturale \u015fi pentru a asigura supravie\u0163uirea unei gamei variate de plante \u015fi animale.<\/p>\n Fig. 1 \/ Loca\u0163iile \u015fi nivelurile de ozon ale aerului la sta\u0163iile de monitorizare a calit\u0103\u0163ii aerului \u00een Bruxelles, s\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 iulie 2008. \u00cen momentul \u00een care rezultatele monitoriz\u0103rii dep\u0103\u015fesc nivelurile de siguran\u0163\u0103, se afi\u015feaz\u0103 un triunghi ro\u015fu, iar autorit\u0103\u0163ile locale trebuie s\u0103 anun\u0163e popula\u0163ia \u015fi s\u0103 propun\u0103 m\u0103suri de siguran\u0163\u0103. Sursa: AEM, 2008.<\/span><\/p>\n Azotul<\/strong><\/p>\n Dar ce miroase a\u015fa? Este un tractor care \u00eempr\u0103\u015ftie dejec\u0163ii lichide pe un c\u00e2mp din apropiere. Ce iritant, se g\u00e2nde\u015fte Anna, dar \u015fi aceasta face parte din via\u0163a adev\u0103rat\u0103 de la \u0163ar\u0103 care \u00een c\u0103r\u0163ile cu ilustra\u0163ii ale lui Johan este prezentat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 destul de romantic\u0103.<\/p>\n Mirosul \u00een\u0163ep\u0103tor este cauzat de cel pu\u0163in 40 de substan\u0163e chimice emise din dejec\u0163iile lichide. Una dintre ele este amoniacul (NH3), un compus azotat cu propriet\u0103\u0163i volatile. \u00cen concentra\u0163ii mari, NH3 este caustic \u015fi poate afecta c\u0103ile respiratorii. Totu\u015fi, nivelul de amoniac \u00een partea aceasta a \u0163\u0103rii nu este periculos pentru s\u0103n\u0103tatea uman\u0103. Anna poate r\u0103sufla u\u015furat\u0103, chiar dac\u0103 mirosul continu\u0103 s\u0103 o urm\u0103reasc\u0103.<\/p>\n Azotul este un nutrient esen\u0163ial, r\u0103sp\u00e2ndit \u00een natur\u0103. Formele reactive ale azotului sunt utilizate chiar de corpul nostru pentru a produce proteine. Excesul de azot conduce \u00eens\u0103 la probleme ecologice \u015fi de s\u0103n\u0103tate grave. Odat\u0103 cu sc\u0103derea emisiilor de sulf, azotul a r\u0103mas principalul component acidifiant din aer. Agricultura \u015fi transportul sunt principalele surse ale polu\u0103rii cu azot. Agricultura este responsabil\u0103 pentru peste 90% din emisiile de amoniac (NH3).<\/p>\n Johan care p\u00e2n\u0103 atunci mergea cu pa\u015fi nesiguri, \u00ee\u015fi pierde echilibrul \u015fi cade \u00eentr-o gr\u0103mad\u0103 de urzici. Anna \u00eel ridic\u0103 de jos \u015fi \u00eel cur\u0103\u0163\u0103, observ\u00e2nd c\u0103 urzicile sunt peste tot. \u00ce\u015fi aminte\u015fte bine, din timpul copil\u0103riei, de urzicile din gr\u0103dina vecinului. Acestea cre\u015fteau \u00een jurul unei gr\u0103mezi de compost care era folosit\u0103 \u015fi pentru aruncarea excrementului de g\u0103in\u0103.<\/p>\n Prezen\u0163a urzicii nu este o coinciden\u0163\u0103 \u2013 este un indicator al concentra\u0163iei ridicate de azot \u00een sol. Cantitatea mare de urzici sugereaz\u0103 faptul c\u0103 de\u015fi parcul Natura 2000 este un habitat protejat, nu este ferit de prezen\u0163a depozitelor de azot din aer. Gardul de protec\u0163ie din jurul parcului nu asigur\u0103 ap\u0103rare \u2013 de fapt o protec\u0163ie complet\u0103 \u00eempotriva substan\u0163elor din aer ar fi posibil\u0103 numai prin ridicarea unei sere \u00een jurul zonei.<\/p>\n Eforturile pentru minimizarea schimb\u0103rilor climatice vor duce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea calit\u0103\u0163ii aerului Eforturile necesare realiz\u0103rii acestor obiective vor conduce de asemenea la reducerea polu\u0103rii aerului \u00een Europa. De exemplu, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea eficien\u0163ei energetice \u015fi utilizarea sporit\u0103 a energiei regenerabile va avea ca rezultat reducerea cantit\u0103\u0163ii de combustibil fosil utilizat \u2013 una dintre principalele surse ale polu\u0103rii aerului. Aceste efecte secundare pozitive sunt denumite \u201eavantajele asociate\u201d ale politicii privind schimb\u0103rile climatice.<\/span><\/p>\n S-a estimat c\u0103 pachetul mai sus amintit va reduce costurile realiz\u0103rii obiectivelor de reducere a polu\u0103rii aerului impuse de UE cu 8,5 miliarde de euro pe an, iar sistemele de s\u0103n\u0103tate ale statelor ar putea economisi astfel sume de \u015fase ori mai mari.<\/span><\/p>\n Tendin\u0163e viitoare<\/strong><\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 poluarea aerului nu \u0163ine cont de grani\u0163ele na\u0163ionale, problema trebuie abordat\u0103 la nivel interna\u0163ional. \u00cencheiat\u0103 \u00een 1979, Conven\u0163ia Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite privind poluarea transfrontalier\u0103 a aerului la distan\u0163e mari (LRTAP Convention) a fost semnat\u0103 de 51 de \u0163\u0103ri \u015fi constituie baza luptei interna\u0163ionale \u00eempotriva polu\u0103rii aerului.<\/p>\n \u00cen paralel, UE a dezvoltat politici pentru limitarea emisiilor totale permise fiec\u0103rui stat membru, prin fixarea unor limite obligatorii din punct de vedere juridic. \u201eDirectiva privind stabilirea pragurilor na\u0163ionale de emisie\u201d (NECD) este una dintre politicile-cheie ale UE. Directiva fixeaz\u0103 \u201eplafoanele\u201d sau limitele superioare pentru patru poluan\u0163i: bioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOX), compu\u015fii organici volatili nemetanici (NMVOCs) \u015fi amoniacul (NH3). Statele membre trebuie s\u0103 se conformeze cu aceste plafoane p\u00e2n\u0103 \u00een 2010.<\/p>\n AEM consider\u0103 c\u0103 se impun noi reduceri ale emisiilor \u00een vederea asigur\u0103rii unei protec\u0163ii reale a mediului \u015fi a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. O analiz\u0103 AEM realizat\u0103 pe baza celor mai noi date NECD (2) indic\u0103 faptul c\u0103 15 dintre statele membre nu vor reu\u015fi probabil s\u0103 ating\u0103 plafonul la cel pu\u0163in una dintre substan\u0163ele convenite. Dintre acestea, 13 state nu vor reu\u015fi s\u0103 reduc\u0103 emisia la cei doi poluan\u0163i care au \u00een componen\u0163\u0103 respectiv azot NOX \u015fi NH3 p\u00e2n\u0103 la plafonul convenit (3). NECD este reflectat \u00een directivele referitoare la calitatea aerului care stabilesc limite \u015fi valori-\u0163int\u0103 pentru principalii poluan\u0163i ai aerului. \u00cen aprilie 2008 a fost adoptat\u0103 o nou\u0103 directiv\u0103 cadru denumit\u0103 \u201eUn aer curat pentru Europa\u201d (CAFE). \u00cen premier\u0103, aceasta fixeaz\u0103 limite obligatorii din punct de vedere juridic pentru concentra\u0163iile de PM2.5 (pulberi fine \u00een suspensie), care trebuie atinse \u00een 2015. De asemenea, Comisia European\u0103 trage la r\u0103spundere \u0163\u0103rile care nu s-au conformat cu limitele anterioare, iar atunci c\u00e2nd nu au fost luate m\u0103surile necesare pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea peforman\u0163ei, a ini\u0163iat de sanc\u0163ionare conform dreptului comunitar. Mai t\u00e2rziu, \u00een decursul serii, Anna urm\u0103re\u015fte \u015ftirile la televizor unde se prezint\u0103 faptul c\u0103 autorit\u0103\u0163ile au emis un avertisment privind calitatea aerului, deoarece nivelul de ozon a dep\u0103\u015fit pragul fixat de UE. \u00cen avertisment, persoanele cu probleme respiratorii sunt sf\u0103tuite s\u0103 ia m\u0103suri preventive, cum ar fi evitarea exerci\u0163iilor extenuante \u00een perioada c\u00e2t nivelul ozonului r\u0103m\u00e2ne ridicat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Anna are 37 de ani \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een centrul Bruxelles-ului. Tocmai se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 ias\u0103 la iarb\u0103 verde, \u00een afara ora\u015fului zgomotos \u00eempreun\u0103 cu fiul ei, Johan. Anna sufer\u0103 de astm \u015fi doctorul a avertizat-o \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pericolul polu\u0103rii atmosferice, \u00een special \u00een zilele calde de var\u0103. Anna a auzit despre cea\u0163a din Londra […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[80,124],"tags":[],"class_list":["post-5781","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-80","category-124"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5781","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5781"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5781\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5781"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5781"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"mapbruxels\"](\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2009\/03\/mapbruxels.png\" "\\"mapbruxels\\"")
Anna ruleaz\u0103 imaginea unei h\u0103r\u0163i a Belgiei \u015fi se opre\u015fte asupra unei sta\u0163ii de monitorizare din centrul Bruxelles-ului, aflat\u0103 la mai pu\u0163in de doi kilometri de locuin\u0163a sa.<\/p>\n
\n\u201ePloile acide\u201d se formeaz\u0103 atunci c\u00e2nd \u00een aer exist\u0103 oxizi de sulf \u015fi de azot \u00een cantit\u0103\u0163i mari. Unul dintre succesele cele mai r\u0103sun\u0103toare \u00eenregistrate \u00een domeniul politicii de combatere a polu\u0103rii aerului a fost reducerea masiv\u0103 a emisiilor de bioxid de sulf. Cele 32 de \u0163\u0103ri membre ale AEM au redus emisiile de sulf cu 70% \u00eentre 1990 \u015fi 2006. Pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul azotului nu s-a reu\u015fit un lucru similar.<\/p>\n
\n\u201eEutrofizarea\u201d este probabil cauza acestei explozii de urzici din jurul lui Johan. Aceasta are loc atunci c\u00e2nd \u00eentr-un ecosistem terestru sau acvatic exist\u0103 prea multe substan\u0163e nutritive chimice (ca de ex. N). \u00cen ap\u0103, excesul de substan\u0163e nutritive produce o cre\u015ftere excesiv\u0103 a plantelor \u015fi apoi o dec\u0103dere brusc\u0103 care la r\u00e2ndul ei are efectele sale nocive, inclusiv reducerea oxigenului. Pe\u015ftii \u015fi celelalte animale precum \u015fi plantele se sufoc\u0103 datorit\u0103 epuiz\u0103rii rezervelor de oxigen.<\/p>\n
\n\u00cen ianuarie 2008, Comisia European\u0103 a \u00eenaintat un \u201epachet de m\u0103suri privind energia \u015fi clima\u201d pentru:
\n<\/span># reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020;
\n# cre\u015fterea cotei de energie regenerabil\u0103 cu 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020;
\n# \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea eficien\u0163ei energetice cu 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<\/span><\/p>\n
\n\u00cen 2009, Comisia European\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 publice o propunere de revizuire a actualei directive NECD, inclusiv s\u0103 impun\u0103 plafoane mai stricte pentru anul 2020. De asemenea, probabil se vor impune, \u00een premier\u0103, praguri na\u0163ionale \u015fi pentru pulberile fine \u00een suspensie (PM2.5).<\/p>\n