Kyoto \u2013 primul pas spre reducerea emisiilor de gaze<\/strong><\/span><\/span><\/span><\/em><\/p>\n <\/em><\/p>\n Protocolul de la Kyoto, semnat \u00een 1997 ca o extensie a CCONUSC, este primul pas pe calea eforturilor depuse pentru reducerea, pe termen lung, a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, necesare pentru prevenirea schimb\u0103rilor climatice \u00eengrijor\u0103toare. Prima etap\u0103 de angajament a protocolului se \u00eencheie \u00een 2012, iar din partea reuniunii \u201eCOP 15\u201d se a\u015fteapt\u0103 o continuare ambi\u0163ioas\u0103 a acestui angajament.<\/p>\n Importan\u0163a Protocolului de la Kyoto const\u0103 \u00een faptul c\u0103 a stabilit obiective obligatorii de emisie de gaze pentru \u0163\u0103rile dezvoltate care l-au ratificat. De exemplu, cele 15 \u0163\u0103ri care erau state membre ale UE (UE-15) \u00een 1997 \u015fi-au stabilit ca obiectiv comun reducerea emisiilor de gaze cu 8% comparativ cu \u201eanul de referin\u0163\u0103\u201d stabilit \u00een cadrul Protocolului (1).<\/span><\/p>\n Aceste \u0163\u0103ri trebuie s\u0103 ating\u0103 obiectivul stabilit \u00een perioada 2008\u20132012 (2).<\/span><\/p>\n \u0162\u0103rile semnatare au obliga\u0163ia s\u0103 ating\u0103 obiectivele stabilite prin protocol mai ales reduc\u00e2nd emisiile de gaze pe propriul teritoriu. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103 exist\u0103 \u015fi o serie de alte op\u0163iuni care le poate facilita realizarea obiectivului propus (vezi sec\u0163iunea: S\u0103 ajungem la Kyoto la timp).<\/span><\/p>\n Protocolul de la Kyoto a fost destul de controversat, \u00een principal datorit\u0103 faptului c\u0103 Statele Unite nu l-a ratificat, dar \u015fi pentru c\u0103 unele \u0163\u0103ri \u00een curs de dezvoltare, precum India \u015fi China, cu economii cu un ritm accelerat de dezvoltare, nu au stabilit obiective \u00een cadrul protocolului.<\/span><\/p>\n A<\/strong><\/span>EM \u2013 un element din puzzle<\/strong><\/span><\/p>\n Echipa de lucru pentru schimb\u0103ri climatice a AEM joac\u0103 un rol important \u00een cadrul eforturilor europene, coordon\u00e2nd o munc\u0103 de contabilizare de propor\u0163ii foarte mari. Echipa colecteaz\u0103 \u015fi verific\u0103 datele cu privire la emisiile a\u015fa-numitelor gaze cu efect de ser\u0103 din toat\u0103 Europa, pe care apoi le analizeaz\u0103 \u00een dou\u0103 rapoarte-cheie care contribuie la evaluarea Protocolului de la Kyoto.<\/p>\n \u00cen acest an, cifrele \u015fi analizele oferite de aceast\u0103 echip\u0103 vor avea o semnifica\u0163ie \u015fi mai mare \u00een contextul \u00eent\u00e2lnirii COP 15, datorit\u0103 faptului c\u0103 acestea sunt un indicator clar al m\u0103surii \u00een care eforturile \u0163\u0103rilor UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser\u0103 sunt \u00eencununate de succes. \u0162\u0103rile care nu au ratificat protocolul sau care nu au \u00eenc\u0103 obiective stabilite vor fi interesate s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t de bine poate UE implementa protocolul.<\/p>\n Raportul privind inventarul \u2013 contabilizarea gazelor<\/strong><\/span><\/p>\n Primul raport privind gazele cu efect de ser\u0103 \u00eentocmit de AEM este publicat \u00een prim\u0103vara fiec\u0103rui an \u015fi este denumit \u201eraport privind inventarul\u201d. Gazele cu efect de ser\u0103, \u00een acest context, includ o serie de gaze care produc cele mai grave schimb\u0103ri climatice: bioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot \u015fi gazele fluorurate. Raportul privind inventarul semnaleaz\u0103 tendin\u0163ele na\u0163ionale: dac\u0103 emisiile au tendin\u0163\u0103 cresc\u0103toare sau descresc\u0103toare. De asemenea, \u00een cazul fiec\u0103rei \u0163\u0103ri indic\u0103 \u015fi sursa reducerii sau cre\u015fterii emisiilor.<\/p>\n Fiecare stat membru trebuie s\u0103 prezinte un raport estimativ Comisiei Europene \u015fi AEM referitor la propriile emisii. \u00cen acest sens, este relevant sectorul energetic care este responsabil pentru mai mult de 80% din totalul emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 \u00een UE. Statisticile privind utilizarea energiei, \u00een func\u0163ie de tipurile de combustibil, se multiplic\u0103 cu anumi\u0163i \u201efactori de emisie\u201d, estim\u00e2ndu-se astfel, pentru fiecare \u0163ar\u0103 \u00een parte, emisiile de gaze provenite din sectorul energetic. Emisiile de gaze provenite din agricultur\u0103 se estimeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de m\u0103rimea suprafe\u0163ei cultivate, tipurile de culturi, m\u0103sura \u00een care se utilizeaz\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele chimice, precum \u015fi \u00een func\u0163ie de efectivele de animale (bovine, p\u0103s\u0103ri de curte, ovine, porcine, etc.) din respectiva \u0163ar\u0103.<\/p>\n A\u015fa cum atle\u0163ii sunt testa\u0163i \u00een mod regulat pentru a se verifica dac\u0103 se conformeaz\u0103 regulilor, la fel \u015fi \u0163\u0103rile membre sunt monitorizate. Datele se centralizeaz\u0103 pentru a se forma o imagine de ansamblu cu privire la emisiile de gaze la nivel european, raportul de centralizare fiind trimis la Comisia European\u0103 care o transmite mai departe, ca document oficial al Comunit\u0103\u0163ii Europene, la CCONUSC.<\/p>\n \u00centruc\u00e2t datele sunt verificate mai \u00eent\u00e2i la nivel na\u0163ional, exist\u0103 o \u00eent\u00e2rziere de raportare de un an \u015fi jum\u0103tate. Cel mai recent raport, publicat \u00een iunie 2008, are la baz\u0103 date din 2006. Raportul arat\u0103 c\u0103, \u00een momentul evalu\u0103rii, emisiile de gaze provenind din \u0163\u0103rile UE-15 erau cu 3% sub emisiile din \u201eanul de referin\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n \u00cent\u00e2lnirea este o etap\u0103 crucial\u0103 \u00een cadrul unui proces care dateaz\u0103 din 1992, de la momentul \u00eent\u00e2lnirii la nivel \u00eenalt a Na\u0163iunilor Unite privind Mediul \u015fi Dezvoltarea care a avut loc la Rio de Janeiro. Atunci a demarat cu adev\u0103rat efortul global de abordare a problemei schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n Ce ne spun cifrele?<\/span><\/strong><\/p>\n Conceptul de contabilizare a gazelor este unul destul de abstract, de aceea \u015fi semnifica\u0163ia real\u0103 a propor\u0163iilor de cre\u015ftere sau reducere este greu de descifrat. Este mai eficient ca reducerile s\u0103 fie considerate ca zile din an. Obiectivul stabilit \u00een Protocolul de la Kyoto corespunde unor emisii de gaze pentru 29 de zile.<\/p>\n \u00cen fiecare an al perioadei de 5 ani dintre 2008-2012, emisiile de gaze ale \u0163\u0103rilor UE-15 ar trebui s\u0103 fie \u00een medie cu 29 de zile mai sc\u0103zute fa\u0163\u0103 de nivelul de emisie din 1990. \u00cen acest fel, s-ar ajunge la o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a emisiilor, \u00een c\u00e2\u0163iva ani.<\/p>\n Cele mai recente date AEM arat\u0103 c\u0103 \u00een perioada 1990\u20132006 emisia de gaze s-a redus cu o cantitate de emisii corespunz\u0103toare pentru 10 zile. Pentru a-\u015fi realiza obiectivul, \u0163\u0103rile UE-15 trebuie s\u0103 reduc\u0103 emisiile cu o cantitate de emisii pentru \u00eenc\u0103 19 zile.<\/p>\n Tendin\u0163e \u015fi estim\u0103ri<\/strong><\/span><\/p>\n Imediat ce s-a predat \u201eraportul privind inventarul\u201d, echipa de lucru pentru schimb\u0103ri climatice a AEM \u00eencepe s\u0103 lucreze la cel de-al doilea raport important al anului, raportul referitor la \u201eTendin\u0163e \u015fi estim\u0103ri\u201d. Acest raport este publicat la finele anului, chiar \u00eenainte de \u00eent\u00e2lnirea anual\u0103 COP a ONU.<\/p>\n Acest raport con\u0163ine o analiz\u0103 profund\u0103 a tendin\u0163elor emisiilor de gaze descrise \u00een primul raport \u015fi precizeaz\u0103 sursele de unde provin emisiile de gaze \u015fi posibilele reduceri. Un aspect foarte important \u00eel reprezint\u0103 faptul c\u0103 raportul face estim\u0103ri privind emisiile de gaze p\u00e2n\u0103 \u00een 2012 \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 asupra viitorului are o valoare inestimabil\u0103 prin aceea c\u0103 permite o viziune clar\u0103 asupra dimensiunilor problemei, oferind posibilitatea dezvolt\u0103rii unor politici care s\u0103 trateze aceast\u0103 problem\u0103 (3).<\/p>\n Cel mai recent raport Tendin\u0163e \u015fi estim\u0103ri confirm\u0103 faptul c\u0103 \u0163\u0103rile UE-15 \u015fi-au redus emisiile de gaze cu 3% \u00een intervalul dintre \u201eanul de referin\u0163\u0103\u201d \u015fi 2006. Raportul afirm\u0103 c\u0103 va fi necesar un set complex de m\u0103suri pentru a realiza \u015fi celelalte procente p\u00e2n\u0103 la nivelul propus.<\/p>\n Demersurile na\u0163ionale existente \u015fi cele planificate (care au loc la nivelul fiec\u0103rei \u0163\u0103ri), mecanismele Protocolului de la Kyoto, rezervoarele de bioxid de carbon (de ex. plantarea de arbori pentru a absorbi gazele) \u015fi comercializarea creditelor de carbon \u2013 toate vor fi utilizate, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 o reducere a emisiilor de gaze cu 11% \u00een cazul \u0163\u0103rilor UE-15. Raportul men\u0163ioneaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile membre trebuie s\u0103 implementeze c\u00e2t mai repede m\u0103surile planificate, \u00een caz contrar nu vor crea impactul propus la timp pentru realizarea obiectivelor.<\/p>\n La nivel na\u0163ional, Fran\u0163a, Grecia, Suedia \u015fi Regatul Unit \u015fi-au realizat obiectivul asumat prin Protocol deja \u00een 2006. Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Irlanda, Luxemburg, Olanda \u015fi Portugalia preconizeaz\u0103 atingerea obiectivului p\u00e2n\u0103 la termenul propus, \u00eens\u0103 estim\u0103rile privind Danemarca, Italia \u015fi Spania indic\u0103 faptul c\u0103 acestea nu vor reu\u015fi s\u0103 realizeze obiectivul propus \u00een domeniul reducerii emisiilor de gaze.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n S\u0103 ajungem la Kyoto la timp<\/span><\/em><\/p>\n Conform celor mai recente date oferite de AEM, \u00een 2006 emisiile de gaze produse de \u0163\u0103rile UE-15 erau sub 3% fa\u0163\u0103 de nivelul \u201eanului de referin\u0163\u0103\u201d. \u0162\u0103rile care au semnat Protocolul vor trebui s\u0103 fac\u0103 reduceri substan\u0163iale de gaze la nivel na\u0163ional Dup\u0103 \u00eendeplinirea aceastei condi\u0163ii, \u0163\u0103rile pot folosi mecanismele Protocolului de la Kyoto ca Mecanismul de dezvoltare nepoluant\u0103 (CDM) sau Punerea \u00een aplicare comun\u0103 (JI), dou\u0103 scheme care permit unei \u0163\u0103ri s\u0103 deconteze o parte a propriilor emisii de gaz investind \u00een eforturile de reducere a emisiilor \u00eentr-o alt\u0103 loca\u0163ie. Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (EU ETS) este un alt instrument care permite companiilor industriale s\u0103 reduc\u0103 din propriile emisii de bioxid de carbon \u00een mod rentabil din punct de vedere financiar. Pentru toate zonele industriale care emit cantit\u0103\u0163i semnificative de bioxid de carbon s-au stabilit limite de emisie. Zonele care reu\u015fesc s\u0103 emit\u0103 sub limita care le-a fost alocat\u0103 pot vinde partea r\u0103mas\u0103 p\u00e2n\u0103 la limita alocat\u0103 altor companii deficitare la acest capitol, sub forma aloc\u0103rii unor cote de emisie de gaze. Astfel s-a format o pia\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 a carbonului. \u00cen momentul actual se estimeaz\u0103 c\u0103 peste 3% din emisiile de gaze din \u0163\u0103rile UE-15 s-au redus datorit\u0103 EU ETS . \u00cen urma unei propuneri venite din partea Comisiei Europene, sistemul EU ETS poate fi extins \u015fi pentru alte sectoare, ca avia\u0163ia, industria petrochimic\u0103, sectoarele produc\u0103toare de amoniac \u015fi aluminiu, precum \u015fi noi tipuri de gaz, acoperind astfel cca. jum\u0103tate din emisiile de gaze ale \u0163\u0103rilor UE . \u00cen perioada de implementare a Protocolului de la Kyoto (2008\u20132012), \u0163\u0103rile dezvoltate pot comercializa \u00eentre ele cote de emisie de gaze pentru a-\u015fi realiza obiectivele de emisie propuse.<\/span><\/em><\/p>\n Tendin\u0163e viitoare: dup\u0103 Protocolul de la Kyoto<\/strong><\/p>\n Expresia care a st\u00e2rnit at\u00e2tea reac\u0163ii, \u201eresponsabilitate comun\u0103, dar diferen\u0163iat\u0103\u201d, folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea la nivel \u00eenalt pe problemele Mediului \u015fi Dezvolt\u0103rii care a avut loc la Rio, revine frecvent \u00een discursurile cercurilor care lucreaz\u0103 pentru contracararea schimb\u0103rilor climatice. \u00centr-o formulare simpl\u0103, sensul acestei fraze poate fi rezumat astfel: \u0163\u0103rile dezvoltate au o responsabilitate mai mare \u00een producerea gazelor cu efect de ser\u0103 din atmosfer\u0103. Aceste \u0163\u0103ri sunt mai industrializate, au produs mai multe emisii de gaze \u015fi este corect s\u0103 aib\u0103 stabilite prin lege obiective de reducere a emisiilor de gaze \u00eenaintea \u0163\u0103rilor aflate \u00een curs de dezvoltare.<\/span><\/p>\n S-a dovedit c\u0103 este foarte greu s\u0103 se implementeze acest concept \u00eentr-o manier\u0103 care s\u0103 fie acceptat\u0103 at\u00e2t de \u0163\u0103rile industrializate, c\u00e2t \u015fi de cele aflate \u00een curs de dezvoltare. Una dintre principalele sarcini ale reuniunii COP 15 din luna decembrie va fi s\u0103 transforme, \u00een sf\u00e2r\u015fit, discursurile referitoare la aceast\u0103 problem\u0103 \u00een ac\u0163iuni concrete de reducere a emisiilor de gaze la scar\u0103 global\u0103. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 stabilirea unor noi obiective \u00een privin\u0163a emisiilor de gaze \u015fi, mai ales, includerea Statelor Unite ale Americii \u015fi a \u0163\u0103rilor mari \u00een curs de dezvoltare, cum sunt India \u015fi China, \u00een protocol.<\/span><\/p>\n Pozi\u0163ia UE cu privire la eforturile de reducere a emisiilor de gaze pe viitor este deja cunoscut\u0103: o reducere a emisiilor de gaze de 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, nivel care va cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la 30% dac\u0103 \u015fi alte \u0163\u0103ri dezvoltate vor semna Protocolul la Copenhaga. Toate statele membre ale UE vor fi incluse \u00een Protocol.<\/span><\/p>\n Obiectivul stabilit de UE pentru 2020 este echivalent aproape cu eliminarea emisiilor de gaze provenite din transporturi \u00een toat\u0103 Europa. Imagina\u0163i-v\u0103 c\u0103 dispar toate camioanele, autobuzele, ma\u015finile, trenurile, vapoarele \u015fi avioanele \u2013 \u00een termenii emisiilor de gaze. Este un obiectiv ambi\u0163ios, dar a\u015fa trebuie s\u0103 fie, \u00eentruc\u00e2t \u015fi miza este mare.<\/span><\/p>\n Cele mai recente date indic\u0103 faptul c\u0103, la nivel global, emisiile de bioxid de carbon sunt de patru ori mai mari din anul 2000 \u00eencoace, dec\u00e2t \u00een deceniul anterior. Aceast\u0103 cre\u015ftere este cea mai grav\u0103 evolu\u0163ie raportat\u0103 de Grupul interguvernamental privind schimb\u0103rile climatice (IPCC) \u00een 2007. \u0162\u0103rile mai pu\u0163in dezvoltate emit acum mai mult CO2, dec\u00e2t \u0163\u0103rile dezvoltate. Eficien\u0163a rezervoarelor naturale de CO2, ca de exemplu oceanul, a sc\u0103zut \u00een ultimii 50 de ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eforturile umane pentru reducerea emisiilor de gaze vor trebui s\u0103 fie c\u00e2t mai eficiente dac\u0103 dorim s\u0103 men\u0163inem cantitatea de CO2 la un nivel care s\u0103 nu afecteze stabilitatea atmosferei.<\/span><\/p>\n \u201eDaunele, at\u00e2t financiare, c\u00e2t \u015fi morale, ale pasivit\u0103\u0163ii \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice sunt imense. Primii care vor suferi consecin\u0163ele sunt oamenii s\u0103raci, dar efectele vor fi resim\u0163ite de noi to\u0163i\u201d, spune profesor Jacqueline McGlade, directorul executiv al AEM.<\/span><\/p>\n \u201eSchimb\u0103rile climatice dep\u0103\u015fesc grani\u0163ele politice \u015fi financiare. Problema nu mai este doar de competen\u0163a unui ministru sau doi care discut\u0103 problema la nivel guvernamental, ci de cea a primilor mini\u015ftri, \u015fi trebuie tratat\u0103 ca atare\u201d, a declarat profesorul McGlade in continuare.<\/span><\/p>\n Sursa: Agen\u0163ia European\u0103 de Mediu<\/span><\/p>\n h<\/span>ttp:\/\/www.eea.europa.eu \u00cen fiecare iarn\u0103, por\u0163ile renumitei Tivoli Gardens din Copenhaga, un faimos parc de distrac\u0163ii din centrul ora\u015fului, se redeschid pentru a marca oficial \u00eenceputul perioadei s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103. \u00cen acest decembrie, lumini\u0163ele de la Tivoli vor fi eclipsate, probabil, de un eveniment de o importan\u0163\u0103 major\u0103, COP 15 \u2013 cea mai important\u0103 \u00eent\u00e2lnire pe problema […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[80,106,124],"tags":[],"class_list":["post-5783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-80","category-106","category-124"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5783"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5783\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/salvaeco.org\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"tifeea19642i\"](\"https:\/\/salvaeco.org\/wp-content\/uploads\/2009\/03\/tifeea19642i-401x450.jpg\" "\\"tifeea19642i\\"")
F<\/em><\/span>ig. 1 \/ Diferen\u0163ele dintre obiectivele \u015fi estim\u0103rile pe care \u015fi le-au propus \u0163\u0103rile UE \u00een cadrul protocolului \u015fi cele de repartizare a sarcinilor pentru \u0163\u0103rile UE pentru 2010. Surs\u0103: Raport privind tendin\u0163ele \u015fi estim\u0103rile, AEM, 2007.<\/em><\/span><\/p>\n
\n<\/span><\/em><\/p>\n
\n<\/span><\/em><\/p>\n
\n<\/span><\/em><\/p>\n
\n<\/span><\/em><\/p>\n
\n<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"