\u00cen iulie 2012, Agen\u0163ia Regional\u0103 de Protec\u0163ia Mediului a eliberat acordul de mediu pentru proiectul de minerit cu cianuri de la Certej, Hunedoara. Prin detaliile sale \u2013 impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, re\u0163eaua de ac\u0163ionari, respectiv companiile de\u0163in\u0103toare, proiectul de exploatare de la Certej se aseam\u0103n\u0103 celui propus la Ro\u015fia Montan\u0103, atr\u0103g\u00e2nd de-a lungul timpului critici serioase din partea organiza\u0163iilor de protec\u0163ia mediului din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Ministerul Mediului s-a sesizat abia la dou\u0103 luni dup\u0103 emiterea acestui acord de mediu, la solicit\u0103rile societ\u0103\u0163ii civile. La scurt timp dup\u0103 aceea, ministrul mediului Rovana Plumb declara c\u0103 “acordul de mediu pentru Certej a fost emis f\u0103r\u0103 a se respecta procedurile legale. Vorbim de un acord ilegal \u015fi iresponsabil” . Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Protec\u0163ia Mediului din subordinea Ministerului Mediului a depus \u00een septembrie anul trecut o cerere de anulare a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej la Curtea de Apel Bucure\u015fti. Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu s-a constituit ca parte interesat\u0103 \u00een proces.<\/p>\n
La primul termen de judecat\u0103, Curtea de Apel Bucure\u015fti \u015fi-a declinat competen\u0163a privind solu\u0163ionarea acestei cauze \u00een favoarea Tribunalului Bucure\u015fti. La momentul noului termen de judecat\u0103 \u2013 1 octombrie 2013, acordat a\u015fadar la aproximativ un an de la primul termen de judecat\u0103, Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru Protec\u0163ia Mediului a solicitat o nou\u0103 dat\u0103 \u00een vederea unei mai bune preg\u0103tiri pe subiect. Se constat\u0103 astfel interesul sc\u0103zut al reclamantului fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 cauz\u0103 \u015fi preg\u0103tirea precar\u0103 \u00een sus\u0163inerea argumentelor invocate.<\/p>\n
\u00cen acela\u015fi timp, ap\u0103r\u0103torul ales de Deva Gold SA \u00een prezentul proces este casa de avocatur\u0103 Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. Avocatul pledant al cauzei este Doamna Ana Diculescu-\u015eova, mama Ministrului Marilor Proiecte, Domnul Dan \u015eova. Acesta, ca membru al Guvernului, a conlucrat la “Planul Na\u0163ional de Investi\u0163ii Strategice \u015fi Creare de Locuri de Munc\u0103” prezentat public \u00een luna iulie a.c. Printre proiectele prezentate \u00een acest plan se num\u0103r\u0103 \u015fi exploatarea minier\u0103 Certej propus\u0103 de Deva Gold SA.<\/p>\n
“Ca urmare a pledoariei ministrului mediului Rovana Plumb pentru mineritul cu cianuri la Ro\u015fia Montan\u0103, participarea la acest proces a ministerului pare o simpl\u0103 mimare a interesului. E ca \u015fi cum Ministerul Mediului i-ar pune pe cei de la Deva Gold s\u0103 deverseze direct 26.448 tone de cianur\u0103 de sodiu \u00een r\u00e2ul Mure\u015f \u015fi apoi s\u0103 se serveasc\u0103 cu profitul estimat din conturile b\u0103ncii na\u0163ionale. Probabil c\u0103 a\u015fa ar fi mai ieftin pentru statul rom\u00e2n, cum mai ieftin ar fi probabil \u015fi achitarea c\u0103tre clanul \u0218ova a sumelor ce le reies din afacerile de reprezentare juridic\u0103 pentru companiile miniere pe de o parte \u015fi lobby-ul guvernamental pe de alt\u0103 parte<\/em>“, a declarat Tudor Br\u0103d\u0103\u0163an, membru mining watch rom\u00e2nia.<\/p>\n