Stiati ca moartea poate fi molipsitoare? Cind un riu trage sa moara, blestemul se abate intii asupra vietuitoarelor care traiesc si se hranesc din el. Intii pestii, apoi, pasarile si la urma animalele care pina mai ieri isi faceau cotloane in malurile primitoare. Omul este la capatul traseului, dar nu e ocolit de nenorocire. Tisa a fost declarat riu mort, pe o lungime de sute de kilometri, cu aproape trei ani in urma. Expertii i-au pus stetoscopul la piept si, ridicind neputinciosi din umeri, i-au completat certificatul de deces. Tisa decedase in urma accidentelor de la Baia Mare si Baia Borsa. Insa, de atunci, natura s-a regenerat cu o putere nebanuita, invingind predictiile, iar specii variate au repopulat zona, chiar daca nu atit de numeroase ca inainte, cind peste saizeci de specii de pasari, mamifere si pesti traiau intr-un adevarat paradis. Vulturi de mare si vidre au indraznit sa revina pe maluri si pe bratele laterale ale apei locuite din nou de pesti, facind din zona o noua oaza de frumusete pentru localnici si pentru pescari. Dar efectele otravirilor din trecut persista, la ele adaugindu-se altele, mai noi.

Artera vitala a unor regiuni intinse, din cinci tari pe care le traverseaza, Tisa este un riu care se lupta cu viata. Ii stau la crestet, linga patul de spital, organizatii de protectie a mediului, cum ar fi Greenpeace, permanent cu ochii pe industriasii zonei, care, interesati prea mult de profit si prea putin de mediu isi deverseaza in continuare otravurile, transformind riul in propria groapa de gunoi. Cianura, clorul, metalele grele ajung, ca reziduuri, in apa, ucigatoare. Printre cei afectati sint chiar angajatii firmelor, locuitori ai zonei. Intii in apele de suprafata, apoi in cele subterane, produsele chimice polueaza intreaga regiune, ajungind in cele din urma pe masa, in paharele si in organismul oamenilor. Apar cancerul, bolile sistemului nervos, astmul alergic, eczemele, se nasc copii cu malformatii.

Doctorii mediului, activistii Greenpeace, se unesc in lupta lor cu un singur tel: sa pastreze Pamintul pentru generatiile viitoare. Cu insistenta si curaj, ei infrunta poluatorii, cerind sa se schimbe tehnologii, acolo unde este nevoie. Dar oare adversar de lupta sau posibil partener iti este acela care iti ofera si solutia? Pentru ca Greenpeace nu doar vintura in aer pancarde cu proteste, ci explica si care tehnologii au efecte nocive; mai mult, indica solutii alternative, nepoluante. Independenti si incoruptibili, nu primesc bani de la industrie, de la guverne sau de la politicieni. In mai mult de o suta de tari, activistii Greenpeace isi sustin cauzele, de peste treizeci de ani. Totul a inceput in ?71, cu un protest impotriva testelor atomice americane. ?Let's make it a green peace?, a fost motto-ul ecologistilor, iar ?Pacea verde? merge si azi inainte, cu milioane de adepti.

In Romania, biroul organizatiei functioneaza la Baia Mare, iar Anamaria Bogdan, o tinara abia iesita de pe bancile facultatii, cu ambitii invers proportionale cu virsta ei, coordoneaza cu succes actiuni de amploare, cu miza uriasa. Greenpeace Apa Curata in bazinul Tisei este unul dintre proiecte, un exemplu al interdependetelor de mediu. Problemele din oricare din cele cinci tari traversate de riu sint de interes si pentru celelalte. Pentru ca nimeni nu ramine indiferent daca vecinul de sus isi leaga scurgerea de la masina de spalat la teava lui de apa potabila. Desigur, la scara industriilor de care este vorba, in care actionari majoritari sint de regula straini cu mare putere financiara, lupta pare inegala si grea. Tocmai de aceea Greenpeace vine cu solutii. In timp ce Tisa sta conectata la aparatele de resuscitare, industriasii sint informati ca substantele periculoase eliberate in mediul inconjurator pot fi usor inlocuite cu altele, netoxice, sigure pentru natura. E nevoie de bunavointa si macar de minime investitii pentru a preveni noi dezastre. Dar daca poluatorii nu vor face efortul, noi sa fim pregatiti de inmormintare.

Veronica NICULESCU, redactor sef ?Pescuitul in Romania