Alimentele sunt factori ai mediului ambiant care contribuie, in buna masura, la morbiditatea populatiilor daca consumul acestora nu este rational. Prin substantele nutritive pe care le contin, ele aduc materialul energetic, plastic si catalitic necesar tuturor manifestarilor vitale. Din acest motiv, cresterea si dezvoltarea, mentinerea unor constante buiologice in limite normale, capacitatea de efort fizic si intelectual, adaptarea la diverse conditii ale mediului ambiant sunt amplu influentate de modul de alimentatie. Cand organismul primeste toate substantele nutritive in cantitati optime de care are nevoie, alimentatia este rationala. Orice abatere de la acest principiu fundamental constituie o greseala nutritionala si, ca o consecinta, starea de sanatate este subminata, iar in formele mai grave se instaleaza asa-zisele ?maladii de nutritie? sau ?distrofii?.

Programul dealimentatie trebuie constituit, tinandu-se seama de varsta, sex, natura si intensitatea activitatii. Aceste necesitati sunt exprimate in calorii si substante nutritive (proteine, lipide, glucide, elemente minerale si vitamine), pe grupe de alimente. E bine de urmarit realizarea unui echilibru intre produsele de origine animala (carne, peste, lapte, oua, grasimi si produsee obtinute din ele), si cele de origine vegetala (produse din cereale, legume, lguminoase uscate, cartofi, fructe, uleiuri vegetale, zahar). Acest echilibru se cere a fi pastrat deoarece nu exista alimente perfecte, care sa contina, in cantitati adecvate, toate substantele nutritive de care are nevoie organismul uman. O alimentatie monotona, bazata numai pe o anumita categorie de produse alimentare, chiar dintre cele considerate valoroase, va fi nerationala si va predispune la dezechilibre alimentare.

Produsele alimentare de origine animala sunt bogate in proteine, lipide, vitamina A, vitamina B, precum si in saruri minerale si vitamine, dar sunt sarace in lipide si proteine. Gradul de asimilare al produselor alimentaredepinde de modul de preparare si de sortimentul de bucate al ratiei alimentare. Alimentele de origine alimentare animala sunt asimilate mai bine decat cele de origine vegetala. La asimilarea optima a produselor contribuie includerea in ratie a unei cantitati mai mari de legume (de ex: daca painea, carnea, crupele nu sunt consumate impreuna cu legumele, din proteinele lor se asimileaza numai 75%, iar in combinatie cu legumele (85-90%). Alimentatia rationala prevede si un regim alimentar optim.

In ultimul secol si mai ales in ultimele decenii, grupe din ce in ce mai mari de populatie si-au schimbat profund modul de alimentatie. Produsele industriale rafinate, concentrate, supratratate, termic conservate, ocupa cu fiecare zi tot mai mult loc in meniurile omului modern. Deprinderile alimentare familiale, locale sau regionale, pastrate si transmise din generatie in generatie sunt astazi parasite si schimbate rapid cu alte obiceiuri, care nu au timp sa se fixeze si sa se consolideze. Se zdruncina astfel echilibru realizat intre fiintele digestiv ? metabolice ale organismului, natura produselor alimentare consumate si modul lor de preparare, se poate vorbi si de o criza de adaptare si in domeniul alimentatiei. Omul nu poata sa tina pasul in adaptarea sa biologica, cu ritmul alert, in care se modifica structura alimentatiei. O caracteristica a vietii moderne cu perspective de accentuare in viitor, este reprezentata de sedentarism. Pentru a respecta unul din principiile de baza ale alimentatiei rationale, sedentarul trebuie sa reduca raportul de substante nutritive furnizoare de energie necheltuita care se tezaurizeaza sub forma de grasime instalandu-se obezitatea cu complicatiile ei. Supraalimentatia este un comportament nerational din punct de vedere fiziologic nutritional, moral si umanitar. Nu trebuie sa uitam ca in lume ? 800 mln. de persoane sufera de efectele foametei si subnutritiei si ca cele cateva kilograme de hrana date unui animal de ferma pentru obtinerea unui kg de carne ar putea sa asigure materialul nutritiv pentru mai multi infometati. Este bine sa ne amintim de acest lucru ori de cate ori in fata unei mese ambelsugate suntem tentati sa consumam mai mult decat trebuie. A pastra cumpatul alimentatiei inseamna nu numai grija pentru propria sanatate, ci si o atitudine umanitara, de solidaritate cu toti locuitorii acestei Planete.

Necesarul zilnic de proteine, lipide, glucide si valoarea calorica a hranei pentru copii si adolescenti.

Almentatia persoanelor de varsta ianinatata
La batranete metabolismul decurge mult mai lent, de aceea in alimentatie se limiteaza produsele rafinate (zaharul, produsele de cofetarie, fainoasele, s.a., care se transforma usor in lipide). Cantitatea de zahar consumata pe zi constituie cel mult 10 ? 15% din cantitatea totala de glucide, iar cantitatea de lipide de origine vegetala ? 30%. Proteinele se recomanda intr-o cantitate de 1g pe zi la 1 kg din masa corpului (55% din cantitatea proteine necesare organismului le revin proteinelor de origine animala). Se reduce considerabil cantitatea de alimente prajite, afumate, marinate, murate. In alimentatia persoanelor de varsta inaintata se limiteaza cantitatea de bulion de carne concentrat, fierturi de ciuperci, piper, otet, sare. Alimentatia oamenilor de varsta avansata trebuie sa includa produse lactate, legume si fructe.