Urzica (Urticae dioica)
Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata si urzica mica, cea care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la ?primenirea sangelui?, dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai puternic decat cealalta.
Utilizari:
- Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
- Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in hemoroizi, hemoptizii, epistaxis.
Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut).
In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici, nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si administrate o lingurita (5 g) de patru ori pe zi, sublingual; se sug 15 minute, apoi se inghit cu apa.

Spanacul (Spinacia oleracea)
Pe langa gustul lui agreabil, spanacul este apreciat si folosit in alimentatia de primavara datorita compozitiei sale bogate in saruri minerale si in vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide, 2%; glucide, 7%; lipide, 0,5% si are valoare energetica foarte mica, 18 Kcal/100 g. Originar din Asia Centrala, in Europa a fost adus din Persia de catre arabi, mai intai in Spania, apoi s-a raspandit in celelalte tari, incepand cu secolul al IV-lea.
Utilizari:
Consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor si convalescentilor.
Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust.
Suc de spanac, 1 pahar in fiecare dimineata in depresiile fizice si nervoase.
Extractul de spanac (100 ml suc proaspat) in adaos cu 30 g polen apicol (pulbere) stimuleaza secretia pancreatica.
Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g), administrate o lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si hemoroizi.
Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa, obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii, ateroscleroza, remineralizant, vermifug etc.
Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.

Stevia (Rumex patienta)
Stevia este o planta ierboasa, cu frunze alungite, de culoare verde, care creste spontan. Este bogata in saruri de calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul.
Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau mancaruri.

Untisorul (Ficaria ranunculoides)
Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde, lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.

Loboda de gradina (Atriplex hortensis)
Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme. Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. Are proprietati depurative, diuretice, remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).

Patrunjelul (Petroselinum crispum)
Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni, dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.