- Stimate Andrei Isac, sunteti un nume cunoscut in ecologia nationala. De unde veniti si ce va determinat sa imbratisati un domeniu care in afara de cunostinte cere oricarui angajat multa dragoste fata de natura.

- Sunt chimist cu specializarea in protectia mediului ambiant si utilizarea rationala a resurselor naturale, ceea ce a fost o punte de legatura intre chimie si protectia mediului ambiant. Lucrul in cadrul autoritatii centrale de mediu si pasiunile personale au largit si au aprofundat cunostintele si experienta profesionala, dar si atitudinea personala fata de natura.

Multe am vazut si le-am inteles de la ecologistii din tarile unde mediul inconjurator este prioritate a comunitatilor, a fiecarui cetatean in parte, o preocupare si grija cotidiana a societatii civile si a autoritatilor. Oamenii au constientizat ca de sanatatea naturii depinde sanatatea lor personala. Apoi, cu anii, m-am convins ca in ecologie raman cei care sunt legati si cu sufletul de frunza verde, de picatura de roua, de susurul izvoarelor.

- Care a fost motivatia ca R. Moldova sa adere la Conventia de la Stocholm si, in genere, ce ar trebui sa inteleaga cetatenii nostri prin aceasta Conventie?

- Dupa cum stiti R. Moldova a semnat Conventia Stocholm la 23 mai 2001, care vine ca un rezultat al numeroaselor sesizari cu privire la impactul Poluantilor Organici Persistenti (POP) asupra mediului ambiant si sanatatii populatiei. Conventia Stocholm prevede reglementarea a 12 substante considerate toxice, enumerate in trei categorii, pesticide, substante chimice industriale si produse secundare. R. Moldova fiind o tara in care agricultura este ramura de baza a economiei nationale a utilizat la vremea respectiva substante din prima categorie, o parte din ele au ramas neutilizate si in felul acesta sunt stocate pe intreg teritoriu republicii formand un adevarat pericol pentru mediul ambiant si populatie. Semnand aceasta Conventie, R. Moldova si-a asumat responsabilitatile reducerii impactului POP asupra mediului ambiant si sanatatii populatiei. Prin aceasta Conventie populatia ar trebui sa inteleaga ca substantele ce cad sub incidenta Conventiei Stocholm, de alt fel foarte utilizate chiar si in conditii casnice ca exemplu DDT-ul, prezinta un pericol real care se poate manifesta prin diferite malformatii, atacuri ale organelor interne si in ultima instanta diferite forme ale cancerului care sunt foarte greu depistabile in fazele incipiente ale bolii.

- Care ar fi obiectivele - cheie pentru R. Moldova in domeniul POP-urilor dupa ce am aderat la Conventia de la Stocholm?

- Obiectivul cheie pentru R. Moldova dupa semnarea Conventiei este de a elabora un Plan National de Implementare a Conventiei, totodata a fost elaborat un proiect care are drept scop intarirea capacitatilor tarii cu privire la implementarea conventiei.

- Ce explicatie am gasi la situatia existenta in R. Moldova, cand impactul POP-urilor creeaza riscuri deosebite pentru mediu si populatie, iar comunitatile si autoritatile locale sunt destul de nepasatoare la aceasta problema majora?

- Chimizarea intensa din trecut, agricultura extensiva, lipsa de responsabilitate, absenta constiintei si cunostintelor in domeniul dat la toate nivelele in primii ani de independenta a republicii, au facilitat aparitia depozitelor fara stapani, distruse, cu chimicalele stocate sub cerul liber, aruncate in rape sau inhumate. Procesul privatizarii a adancit criza in domeniul POP-urilor. Si traditional, dau vina si pe instabilitatea situatiei politice, sociale si economice, care doar au aprofundat greutatea problemei in ultimii 10 ani. Cele peste 1 700 tone de pesticide inutilizabile si invechite, printre care si cele din clasa POP-urilor, circa 26 mii de instalatii energetice de putere si condensatoarele cu continut de uleiuri contaminate cu bifenili policlorurati - circa 20 mii tone, sunt dispersate pe intreg teritoriul republicii si practic nu sunt localitati, care nu ar fi afectate intr-o masura mai mare sau mai mica de aceasta problema. Nu mai vorbesc de arderea necontrolata a deseurilor la gunoisti si in gospodariile personale - sursa sigura de poluare a aerului cu dioxine si furane.

- Cunoastem ca ati lucrat mult timp la o Strategie Nationala in domeniul POP-urilor: ce probleme va rezolva acest document?

- In primul rand, am fost implicat la elaborarea Strategiei Nationale de Crestere Economica si Reducere a Saraciei, compartimentul protectia mediului, in care problema poluantilor organici, de rand cu protectia resurselor de apa, a diversitatii biologice si de conservare a solului, a intrat ca una din prioritatile pentru perioada urmatorilor ani de guvernare. Reambalarea, colectarea si stocarea centralizata a pesticidelor, inventarierea uleiurilor cu continut de BPC si a utilajului din energetica, facilitarea participarii publicului, informarea, constientizarea, precum si crearea unui sistem de monitorizare a POP-urilor din tara se numara printre activitatile, pe care si le asuma Guvernul, de comun cu toti beneficiarii si institutiile interesate. Prevederile Strategiei vor sta la baza Strategiei de Asistenta pentru tara a Bancii Mondiale si vor permite de a mobiliza resursele interne si externe pentru solutionarea definitiva a problemei date.

- De ce se pune un accent cu totul aparte si in Conventia Stockholm, si in Strategia Nationala pe constientizare, mediatizare, instruire si educatie?

- Intre Conventia Stockholm si Conventia Aarhus este o legatura stransa. Componentele de participare a publicului la adoptarea deciziilor, accesul la informatii privind impactul poluantilor organici, masurile de precautie, de reducere a impactului sunt de baza si in proiectul nostru, si in activitatea de implementare a Conventiei in general.

Acest component este foarte important, deoarece pana nu demult, practic nimeni nu stia despre impactul POP-urilor asupra mediului si sanatatii; informatia oficiala a fost inchisa pentru publicul larg. In multe cazuri chiar persoanele cu functii de raspundere din sectoarele economiei nationale nu constientizau pericolul sau importanta problemei. Multi au aflat despre poluantii organici, pesticidele clororganice si bifinili policlorurati doar datorita proiectului nostru. Astazi, cu o intarziere de cateva decenii, avem o parte insemnata din dovezi ca aplicarea excesiva a pesticidelor in agricultura in mediul rural al Moldovei a afectat grav sanatatea a doua generatii (!!!), iar programe de reabilitare a sanatatii lor nu au fost intreprinse. Copiii si adolescentii din anii 70-80 din satele noastre au suportat, de rand cu parintii lor, consecintele aplicarii pesticidelor organoclorurate, iar in prezent ei sunt cei care dau nastere altor copii cu probleme serioase de sanatate. Morbiditatea si mortalitatea foarte avansata din prezent este direct legata de chimizara excesiva din deceniile trecute. Proiectul nostru vine sa scoata la suprafata unele adevaruri ingropate in anii chimizarii agriculturii in contextul relatiei mediu-sanatate, sa ofere recomandari concrete pentru rezolvarea definitiva a problemei stocurilor actuale de poluanti organici persistenti si sa deschida o noua perspectiva pentru problemele acumulate de-a lungul mai multor decenii de ignoranta si neglijare a efectelor asupra mediului inconjurator si a sanatatii populatiei. Punem un accent deosebit pe constientizare, fiindca oamenii trebuie sa inteleaga clar ca chimicalele ascunse la ei in gospodarie sunt o otrava foarte periculoasa pentru toti, indeosebi pentru copii, adolescenti si femei. Este firesc ca aceasta informatie sa fie raspandita cat mai pe larg, pentru toate grupurile si varstele, fapt care ne va permite sa prevenim posibilele consecinte negative, sa reducem impactul si, in comun, sa gasim, adoptam si realizam masurile de ameliorare a situatiei. De aceea, vom acorda o atentie majora Strategiei de Comunicare in cadrul implementarii Conventiei.

- Ce le doriti cititorilor revistei "Natura", acum, in toiul campaniei de abonare pentru anul 2004?

- Cunosc impactul deosebit in plan educativ, instructiv si informational al revistei "Natura" asupra mentalitatilor colective, de aceea ar fi ideal sa contribuim cu totii ca "Natura" sa intre in fiecare casa din R. Moldova.

Le-as mai dori tuturor cititorilor sanatate, prosperitate, succese in activitatile profesionale si un mediu curat. Sa contribuim cu totii pentru o Moldova fara poluanti organici persistenti!

Pentru conformitate: Teo BASARAB