Mercurul este unul din metalele fara care este neconceputa civilizatia actuala, medicina, industria electronica sl altele. Vaporii de mercur si compusii lui intr-adevar sunt foarte periculosi pentru viata. Concentratiile limita admisibile (CLA) pentru aer in incaperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA pentru produsele alimentare variaza de la 0,005 mg/kg - in sucuri pana la 0,5 mg/1 m peste.

In anul 1966 a fost descrisa o neobisnuita afectiune a sistemului nervos central (SNC), asemanatoare cu encefalita, care a fost rezultatul intoxicarii cu mercur. Mercurul se continea in insecticidul, cu care se prelucrau semanaturile de graminee. Exista comunicare despre intoxicarea cu carnea animalelor, care se hraneau cu aceste cereale. Mercurul si compusii lui provoaca atrofia celulelor nervoase ale cerebelului si diferitor portiuni ale scoartei encefalului. Peste 1-2 luni de intoxicare cronica cu mercur la bolnavi se ivesc simptome de amortire a terminatiilor, buzelor si limbii, porozitatea gingiilor, surzenie, inrautatirea vederii, micsorarea campului de vedere, slabirea memoriei. Compusii mercurului poseda proprietatea de a patrunde prin bariera placentara. Mai des, surse de intoxicare cu preparatele de mercur sunt insecticidele, folosite pentru pastrarea cerealelor.
Daca in casa, intamplator, a fost stricat termometrul, este necesar de a aduna toate picaturile de mercur si, in masura posibilitatilor, sa se prelucreze portiunea unde s-a imprastiat mercurul cu solutie de FeCl3, pentru a neutraliza chimic ramasitele.

NICHEL
Nichelul in temei provoaca afectiunea tesutului pulmonar cu dezvoltarea lenta a formatiunilor maligne. Cantitatile mari de nichel folosit in alimentarea animalelor duc la micsorarea continutului azotului si incalcarea cresterii. Investigatiile epidemiologice ale lucratorilor, legate de producerea nichelului rafinat, arata ca el si compusii lui pot provoca boli ale cavitatii nazale si gatului, de asemenea a plamanilor. Formatiunile maligne ale rinichilor apareau la sobolani la introducerea in rinichi a nichelului. Efectele teratogene, ca exencefalia, fragilitatea coastelor si descompunerea palatului moale, au loc la mamiferele, care au fost supuse influentei diferitor compusi ai nichelului.

CLA pentru nichel in produsele alimentare variaza de la 0,1 pana la 0,5 mg/kg al produsului. In pestii din ecosistemele acvatice ale Moldovei in peste 15% de cazuri continutul de nichel este mai sporit.

ZINCUL SI CUPRUL
Aceste doua metale sunt de importanta vitala pentru cresterea si dezvoltarea normala a omului, animalelor si plantelor. In acelasi timp in legatura cu intensificarea poluarii mediului ambiant continutul acestor metale este limitat in produsele alimentare si apa. CLA pentru zinc variaza de la 5,0 mg/kg pentru produsele lactate si 40,0 mg/kg pentru peste si carne. CLA pentru cupru oscileaza de la 0,5 mg/kg pentru produsele lactate si 10,0 mg/kg in peste si legume.

Exista ipoteza ca intoxicarea cronica cu zinc si cupru poate provoca dezvoltarea hipertoniei, aterosclerozei si bolilor de inima.
Sunt date, care confirma ca afectarea organica a ficatului cu incalcarea structurii morfologice a organului (ciroza ficatului, cancerul primar al ficatului) duce la schimbari mult mai pronuntate ale spectrului microelementelor sangelui si in special a cuprului, zincului, plumbului.

Dinamica acestor metale in ecosistemele acvatice ale Moldovei este o reflectare a impactului antropic, de aceea diapazonul lor este destul de mare. Cu regret si in muschii pestilor continutul acestor metale deseori nu corespunde cerintelor stabilite pentru produse piscicole.

ALUMINlU
Acestui metal atat de raspandit in ultimii ani i se acorda o atentie deosebita. Astfel societatea standardelor SUA atribuie aluminiul si compusii lui substantelor puternic otravitoare. Dupa gradul de toxicitate ei il echivaleaza arsenicului, nichelului, cuprului si manganului. Natura actiunii negative a aluminiului asupra omului nu este suficient studiata. In acelasi timp exista date despre legatura reciproca a aparitiei alergiei, incalcarii metabolismului si cresterii organismului tanar cu cantitatea de aluminiu din apa folosita. Exista date despre influenta negativa a aluminiului asupra sistemului imun al omului si animalelor.

CLA pentru aluminiu in produsele alimentare oscileaza de la 1,0 mg/kg - in produsele lactate pana la 30 mg/kg in peste si legume. In unele cazuri pestii de varsta mare si din fluviu Nistru si din raului Prut contin cantitati mai mari de aluminiu (pana la 54 mg/kg), dar din lacul-refrigerent Cuciurgan aproape ca 30% de pesti de diferita varsta contin cantitati mai inalte de CLA
Vorbind despre metale in pesti trebuie sa mentionam ca cele mai inalte concentratii sunt inregistrate in pielea si ficatul pestilor, dar cele mai mici in muschii albi.

SUNTEM CONVINSI CA:
Atitudinea grijulie a omului fata de mediul ce-l inconjoara si fata de sine insusi este posibila prin constientizarea unitatii intre activitatea omului si sanatatea lui si starea mediului ambiant. Aceasta este si scopul Societatii Ecotoxicologilor din RM ?Ecotox? care indeplineste cu suportul financiar al REC-Moldova proiectul ?Prin consteintizarea populatiei despre starea mediului ambiant la o buna educatie ecologica?.

Elena ZUBCOV presedinte ONG ?Ecotox?,
sefa laboratorului de Hidrobiologie si Ecotoxicologie
al Institutului de Zoologie al ASM