|
 |
|
De la Dobris la Kiev
|
In ultimele doua decenii ale secolului XX, lumea,
dar mai ales, continentul european a cunoscut transformari fundamentale.
Prabusirea imperiului sovietic si disparitia cortinei de fier au conferit
o alta dimensiune lumii si, in primul rand, Europei. Intre marile
probleme, in prim plan, pe scena noua a continentului a aparut problema
conservarii patrimoniului natural si ocrotirea mediului inconjurator.
La Dobris, in ex-Cehoslovacia, in anul 1991, a debutat procesul "Un
mediu pentru Europa", care s-a dovedit a fi un proces vital de
mare anvergura, atragand toate tarile batranului continent in elaborarea
unui Program comun de salvare, conservare, regenerare si reconstructie
ecologica a ecosistemelor dintr-un spatiu urias cuprins de la stramtoarea
Jibraltar pana la muntii Urali. La drept vorbind, acest proces "Un
mediu pentru Europa" a depasit frontierele continentale si continua
sa influenteze intreaga politica de mediu a ONU si a tuturor tarilor
de pe glob (Conferintele mondiale de la Rio-1992 si Johannesburg-2002
au avut la baza viziuni si conceptii elaborate in cadrul procesului
"Un Mediu pentru Europa"). Regretatul ministru ceh Jozef
Vavrusec a avut o previziune si intuitie deosebite, adunand in anul
1991 la Dobris toti ministrii mediului din Europa pentru a initia
un proces comun, unitar, de lunga durata, de salvare a naturii de
pe intregul continent, de concentrare a potentialului stiintific,
intelectual, tehnic pentru a gasi solutii nu pentru o tara sau un
grup de tari, ci pentru toate tarile de pe continentul european si,
in ultima instanta, pentru toate tarile de pe glob. Depasind fazele
diferite de dezvoltare a tarilor europene si animozitatile politice
din anumite regiuni, procesul integratoriu "Un mediu pentru Europa"
a erodat mentalitatile retrograde de izolare a tarilor in lagare socialiste
si capitaliste, deschizand un orizont nelimitat de cooperare si parteneriat
in numele salvarii batranului continent si a Planetei Pamant. Practic,
toate tarile europene, indiferent de nivelul lor de dezvoltare, si-au
elaborat si armonizat timp de peste un deceniu aceleasi politici si
strategii de mediu, diminuand impactul negativ asupra resurselor naturale
si temperand egoismele locale si regionale de exploatare a ecosistemelor
comune. Chiar daca unii se mai tin de dogma lui Marx si platesc tribut
trecutului, procesul "Un mediu pentru Europa" a fost primul
val care a spalat o parte din instrainarea artificiala dintre tarile
din Estul si Vestul, dintre Nordul si sudul Europei. Ecologistii au
impus o abordare unitara a continentului european si aceasta viziune
noua urmeaza sa devina o norma pentru toate programele regionale si
continentale. Incercarile disperate ale unor intarziati ai istoriei
de a pastra cortina de fier in Europa trebuie amendate si privite
ca un pericol pentru securitatea ecologica si viitorul comun al Europei.
R. Moldova a beneficiat din plin de participarea ei la procesul "Un
mediu pentru Europa". Intr-o perioada relativ scurta de timp
si-a creat un cadru juridic modern, a aderat la principalele Conventii
si Acorduri internationale de mediu, si-a definitivat strategiile
sectoriale (biodiversitate, desertificare, schimbarea climei etc.)
si a izbutit sa-si dezvolte o comunitate neguvernamentala ecologista.
Sunt cateva cuceriri importante, care ofera R.Moldova posibilitatea
sa-si rezolve problemele de mediu si sa faca parte din sistemul pan-european
de asistenta si securitate ecologica.
Conferinta de la Kiev nu poate avea o alta menire decat sa constituie
o veriga din acelasi aliaj din care se construieste Europa de azi
si de maine; o Europa unita, libera, democratica si cu un mediu inconjurator
curat si cu oameni sanatosi.
Alecu RENITA,
Presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova
|
|
|
| Ultimul numar al Revistei Natura |
 |
Publicatie de Ecologie, Turism
si Cultura
Suntem datori, cat mai urgent, sa rezolvam problema poluantilor organici persistenti. detalii
"Spaima moliilor", imbatatoarea floare de levantica este totodata un remediu de sanatate, prea putin cunoscut detalii
Nedumerirea muzicantului
Odata am fost intrebat de un muzicant:
- Cum crezi, paianjenilor le place muzica?
- N-am avut prilejul sa-i vad in calitate de melomani... detalii
Oamenii de cultura sunt alesii Celui de Sus pentru a lumina sufletele oamenilor detalii
Vezi arhiva Revistei
Natura
|
| |
|
|
|
|
SalvaEco 
