Conferinta europeana de mediu de la Lucerna (28-30 aprilie 1993)
La aceasta conferinta au participat reprezentanti ai tarilor din Regiunea CEE/ ONU, inclusiv ai unor state din fosta URSS, situate in Asia Mijlocie si in Caucaz.
La Conferinta pentru prima data au fost adoptate un sir de documente care au constituit baza actiunilor ecologice comune in Europa.
In Declaratia ministrilor adoptata la conferinta se mentioneaza inca o data necesitatea cooperarii si integrarii ecologice pe continentul european. Un prim pas in acest sens este aprobarea Programului de actiuni de protectie a mediului pentru tarile din ECE (PAPM). Se constata ca acest Program serveste drept baza pentru actiunile de protectie a mediului atat in plan national, cat si regional, pentru zona CEE/ONU, institutiile internationale si investitorii particulari care activeaza in regiune. Programul se bazeaza pe urmatoarele trei principii:
- Integrarea cerintelor protectiei mediului in procesul de reformare economica cu scopul de a asigura o dezvoltare durabila;
- Crearea cadrului organizational, care include mecanisme eficiente economice si legale, sistemul institutional de pregatire a cadrelor si de educatie;
- Elaborarea unor programe de acordare a asistentei spre o ameliorare rapida nemijlocit in raioanele in care situatia ecologica afecteaza sanatatea populatiei si functionarea ecosistemelor si cauzeaza aparitia unor probleme transfrontiere. In programe se propune ca pentru aceste raioane sa se elaboreze proiecte-pilot investitionale.
Conferinta de la Lucerna a aprobat si unele recomandari privind conservarea diversitatii biologice in Europa. Astfel, s-a aprobat raportul Consiliului Europei (CE) "Protectia mediului in Europa" - strategia pan-europeana generala (unele aspecte primordiale)" si s-a sustinut propunerea de a declara anul 1995 drept an al conservarii naturii europene. Concomitent, s-a recomandat ca Uniunea Internationala de Conservare a Naturii (UICN), in colaborare cu UNEP, Comisia Europeana si guvernele interesate, sa desfasoare actiuni de conservare a naturii, perfectionare a metodelor de utilizare rationala a resurselor naturale, dezvoltare a legislatiei ecologice, elaborare si realizare a proiectelor in domeniu.
Un prim pas in formularea unei strategii pan-europene in domeniul protectiei mediului a fost aprobarea la Conferinta de la Lucerna a raportului CEE/ONU "Elementele pentru Programul Ecologic European de lunga durata".
Printre deciziile importante aprobate la aceasta Conferinta a fost si cea cu privire la crearea unui Grup Special de lucru pentru planurile nationale de protectie a mediului ale tarilor din ECE (GSL), condus de catre reprezentantii CE si ai tarilor aflate la etapa de tranzitie, pe baza de rotatie. Cu participarea activa a guvernelor Statelor Europene, a IFI si a Secretariatului OCDE, Grupul de Lucru va facilita realizarea programului de actiuni aprobat, va acorda asistenta necesara tarilor din regiune la efectuarea reformelor si la perfectionarea politicii ecologice. In acelasi timp, GSL va colabora cu CPP in vederea facilitarii procesului de identificare a proiectelor ecologice investitionale, de depasire a obstacolelor politice, organizationale, economice ce stau in calea atragerii investitiilor in tarile aflate in tranzitie.

Conferinta de la Sofia (23-25 octombrie 1995)
Aceasta conferinta a constituit un pas extrem de important in adoptarea strategiilor de mediu pan-europene. La ea au participat activ atat reprezentanti ai CEE/ONU, cat si ai ONG-urilor. Pentru prima data au fost prezenti parlamentari si reprezentanti ai cercurilor de business s.a.
Una dintre problemele examinate la conferinta a fost finantarea protectiei mediului. Aproband raportul de baza, s-a confirmat ca sub aspect general finantarea cheltuielilor pentru ameliorarile ecologice trebuie sa se bazeze pe principiul "poluatorul plateste". Rezolvarea problemelor de mediu trebuie sa se bazeze pe finantarea interna, in timp ce finantarea externa trebuie sa joace un rol de catalizator al proiectelor investitionale in tarile aflate in tranzitie. S-a accentuat necesitatea de a finanta proiectele ecologice, aplicand pe larg analiza cost-beneficiu.
La Conferinta data a fost aprobata Strategia pan-europeana de conservare a diversitatii biologice si landsaftice.
Aproband strategia adecvata, conferinta a chemat tarile europene sa elaboreze pana in anul 1998 strategii, programe si planuri nationale in domeniul dat.
Un alt document major adoptat la aceasta Conferinta este Programul European de Mediu (PEM), care include problemele prioritare indicate la conferinta de catre Agentia Europeana de mediu in Raportul despre calitatea mediului european. Ministrii au aprobat de asemenea "Recomandarile-cheie" pentru Program, care au fost anexate la Declaratia Conferintei.
Ca si la Conferintele precedente, la Sofia a fost pusa in discutie si participarea publicului la protectia mediului, aspecte abordate mai pe larg la Conferinta paralela a ONG-urilor. La sedinta oficiala au fost aprobate "Principiile directorii privind accesul publicului la informatia ecologica si luarea de decizii privind mediul".
Pentru a asigura asistenta participarii publicului si ONG-urilor la actiunile de protectie a mediului, in Declaratie se confirma necesitatea de a crea in cadrul EECAM a Noi Centre Regionale de Mediu si de a incuraja donatorii sa gaseasca resurse financiare pentru sustinerea activitatii lor.

Conferinta de la Aarhus (23-25 iunie 1998)
Conferinta a patra a ministrilor mediului a avut loc la Aarhus (Danemarca) la 23-25 iunie 1998. La ea au fost prezenti reprezentanti ai 52 de state membre ale CEE/ONU
Problematica conferintei a fost conturata in documentul "Mediul inconjurator european: evaluarea a doua", in care sunt definite realizarile si problemele legate de calitatea mediului pe continentul european. Pe baza acestui document ministrii mediului au decis ca in cadrul procesului "ME" sa fie pus un accent deosebit pe asistenta tarilor din EECAM, precum si a celor din ECE care nu au aderat la UE.
La conferinta a fost adoptata si semnata Conventia privind accesul publicului la informatie, participarea lui la luarea de decizii si accesul la justitia de mediu. Ea a fost semnata de catre 35 de state si UE. Ministrii au adoptat, de asemenea, Rezolutia privind aplicarea acestei Conventii. In cadrul Conferintei s-a desfasurat o sedinta separata a ONG-urilor ecologice cu tema "Consolidarea democratiei si a participarii directe pentru o Dezvoltare Durabila".
33 de tari au semnat doua protocoale de reducere a poluarii bazinului aerian cu metale grele si substante organice persistente.
Unul dintre documentele importante discutate si aprobate la Conferinta a fost Strategia pan-europeana de reducere treptata a utilizarii benzinei etilate in Europa, care, impreuna cu Declaratia speciala, a fost semnata de 32 de state europene. In domeniul conservarii diversitatii biologice si landsaftice a fost adoptata o rezolutie, care orienteaza si incurajeaza statele sa includa cerintele respective in politica sectoriala.
In cadrul discutiilor s-a constatat ca una dintre cele mai acute probleme ramane a fi finantarea protectiei mediului. Ministrii au decis sa faciliteze atragerea investitiilor in acest sector, sa sustina managementul eficient la intreprinderi, precum si sa intretina un dialog permanent cu cercurile de business. Ministrii au aprobat, de asemenea, Declaratia privind politica in domeniul eficientei energetice si au salutat Directiile principale de conservare a energiei in Europa.

Arcadie CAPCELEA,
reprezentant al Bancii Mondiale