Preludiu la un document asteptat
Aparit ia Strategiei Dezvoltarii Turismului Durabil constituie un eveniment pentru R.Moldova. Sa recunoastem chiar de la început ca e vorba despre un document strategic care vine cu o întârziere de cel put in un deceniu. Merita toata recunostint a noastra grupul de expert i care si-a asumat riscul sa sparga aceasta tacere si sa confere o dimensiune moderna unui domeniu de o important a aparte în economiile majoritat ii t arilor de pe glob. Vreau sa salut si pasul îndraznet facut în direct ia mediatizarii si promovarii Strategiei Dezvoltarii Turismului Durabil, fiindca mai ales noua, celor din teritoriu, acolo unde se afla patrimoniul turistic, ne este absolut necesar ca sa avem o tribuna, sa auzim si sa citim opiniile mai multor oameni care s-au implicat si se implica în afirmarea turismului durabil internat ional, a reprezentant ilor organismelor internat ionale din Moldova, care ne ajuta în modernizarea turis mului moldovenesc. De fapt, eu privesc Strategia Dezvoltarii Turismului Durabil ca pe un instrument de lucru, ca pe o busola, care ne orienteaza spre un sir de obiecte de baza. Pot sa afirm, fara rezerve, ca Strategia Dezvoltarii Turismului Durabil este foarte aproape de realitat ile actuale, pe care le abordeaza într-un mod pragmatic si de perspectiva. Cred ca atât autoritat ile publice locale, cât si agent ii economici, împreuna cu ONG-urile, pot sa-si identifice prioritat ile turistice ale zonei, sa utilizeze Strategia în conformitate cu propriile lor interese. Personal, voi încerca sa adaptez obiectivele Strategiei la posibilitat ile turistice pe care le ofera zona Prutului de Mijloc, de la Criva pâna la rezer vat ia naturala "Padurea Dom neasca".

Peisajul exista. Dar celelalte?
Indiferent de greutat ile si saracia prin care trec satele noastre, eu ramân la parerea ca localitat ile rurale din zona Prutului de Mijloc nu si-au pierdut farmecul si atractivitatea turistica. Ampalsate, în majoritatea lor absoluta în locuri pitoresti, satele prutene se pot transforma într-o perioada de 5-10 ani în adevarate sate turistice în care agro si ecoturismul ar putea aduce beneficii considerabile comunitat ilor locale. Sa luam, de exemplu, satele Varatic sau Braniste, Butesti sau Cobani. Daca ar exista o ret ea suportabila de drumuri, care ar lega aceste localitat i cu magistralele nat ionale si internat ionale, vizitatorii si turistii nu ar întârzia sa apara. Satele respective au toate condit iile pentru a practica turismul ecologic, fiindca peisajul, landsafturile si lant ul de toltre sunt de un pitoresc unic si de o mare atractivitate. Se cere intervent ia ecologistilor, a specialistilor de a identifica si omologa câteva rute ecoturistice, care, la rândul lor, ar urma sa fie amenajate în conformitate cu toate cerint ele de protect ie a mediului înconjurator. Deci, sa ret inem ca amenajarea ecoturistica este o condit ie-cheie pentru a deschide port ile spre locurile pitoresti, spre monumentele naturii si rezervat iile peisagistice. As putea afirma ca în ultimii ani în zona Prutului de Mijloc se observa un proces lent, dar în crestere, de practicare a ecoturismului. Sa nu uitam ca în acest spat iu, de la Criva pâna la "Padurea Domneasca", Miscarea Ecologista din Moldova a organizat 2 expedit ii ecoturistice cu genericul "Perlele Prutului". Act iuni simi lare ar contribui la promovarea zonei si la atragerea turistilor interni si externi.

Turismul rural, o vorba frumoasa?
Turismul rural a depasit faza vorbelor frumoase, gasindu-si locul cuvenit în Strategie, de altfel, ca si turismul ecologic. La drept vorbind, turismul rural fara turismul ecologic s-ar asemana cu o pasare fara o aripa. Vizitatorul sau turistul, care vine sa-si petreaca timpul liber sau vacant a la sat, doreste sa savureze frumuset ile peisajului, natura în toata maret ia ei, mediul înconjurator. Daca turismul ecologic poate exista indiferent de turismul rural, atunci turismul rural trebuie sa fie combinat permanent cu cel ecologic. Iata aici intervine un element important al Strategiei, care prevede planuri locale de amenajare ecoturistica a zonelor cu potent ial turistic.
Parerea mea e ca în viitorul cel mai apropiat, imediat dupa legiferarea Strategiei, sa purcedem la elaborarea unor planuri locale de amenajare turistica a localitat ilor rurale. Este foarte important ca anume comunitat ile rurale sa fie interesate în amenajarea satelor lor. Drumurile sunt importante, dar daca intri într-un sat inundat de gunoaie, sansele de a practica turis mul rural sunt foarte reduse.

Un alt aspect, care la fel urmeaza sa fie constientizat de tot i gospodarii, e ca de unul singur nu pot i practica un turism rural de perspectiva. De ce? O casa frumos construita si amenajata dupa toate cerint ele, daca se afla între case parasite sau ruinate, nu poate atrage turisti. Iata de ce e nevoie ca mai mult i sateni sa fie antrenat i în activitat i turistice.
De rând cu celelalte obiective majore, statul este dator sa sust ina prin fapte concrete turismul rural si ecologic, fiindca numai cu declarat iile goale nu ajungem decât acolo unde ne aflam în prezent. Adica în groapa. Statul, în viziunea mea, trebuie sa permita gospodarilor, agropensiunilor sa se dezvolte timp de 10-15 ani fara povara impozitelor. Scutirea de impozite, cu investirea sumei respective în propria afacere de turism, ar servi un imbold pentru declansarea unui proces de renastere a localitat ilor rurale si amenajarea lor în conformitate cu normele civilizate de primire si de protect ie a mediului înconjurator. Sunt sigur ca daca se va merge pe Direct iile Strategice (5.6.3.) din document, într-un viitor nu prea îndepartat vom avea rezultate bune.

Parcul Nat ional "Prutul de Mijloc"
Fireste, o strategie determina orientarea unui domeniu pentru o anumita perioada de timp. Consider ca la capitolul Turismul Ecologic (5.7) sunt ment ionate lucruri absolut necesare pentru punerea în funct iune a unui segment de baza a turismului durabil. E bine ca se pune accentul pe "implementarea unui program de constientizare la nivelul autoritat ilor locale si al populat iei", fiindca fara schimbarea mentalitat ii vechi, depasite, nu putem sa avem rezultate bune în turism. Cred ca în varianta care urmeaza sa fie legife rata este necesar de accentuat important a extinderii fondului de arii protejate si crearea de Parcuri Nat ionale în R.Moldova. As putea spune ca oamenii de stiint a de la rezervat ia naturala "Padurea Domneasca" pot contribui la elaborarea si promovarea conceptelor legate de ariile protejate si Parcurile Nat ionale. Daca vocea noastra va fi auzita de factorii de decizie, noi putem purcede la crearea Parcului Nat ional "Prutul de Jos", care ar cuprinde un patrimoniu natural si cultural ce se afla în spat iul de la Criva pâna la Calinesti. Nu vreau sa intru în amanunte, caci acest subiect merita mai multe articole separate, dar e necesar ca în viitorul apropiat sa pornim la crearea Parcului Nat ional "Prutul de Mijloc" ca un factor primordial pentru implementarea Strategiei Dezvoltarii Turismului Durabil în nordul si centrul R.Moldova.

In loc de epilog
Am citit cu mare interes articolul din "Natura" semnat de Andrei Conisescu, presedintele Comisiei parlamentare pentru ecologie si dezvoltarea teritoriului. Gândurile d-lui expuse pe marginea Strategiei, m-au îndemnat si pe mine sa ma pronunt despre aceasta Strategie. Ar fi bine ca mai mult i oameni care cred în viitorul turismului durabil sa-si expuna opiniile în revista "Natura", care si-a asumat curajul sa mediatizeze un document de mare important a. Sunt convins ca Strategia poate fi îmbogat ita cu noi pro puneri si sugestii, poate fi adusa cât mai aproape de realitat ile noastre. |in sa aduc mult umi rile mele proiectului PNUD-Moldova "Dezvoltarea Durabila a Turismului" pentru documentul elaborat si pentru eforturile pe care le depune în direct ia mediatizarii si promovarii unui document vital pentru republica noastra.

Valeriu TARIGRADSCHI,
consilier de Glodeni, directorul
rezervatiei stiintifice "Padurea Domneasca"