Prin Acordul tripartid, semnat la 5 iunie 2000, la reuniunea ministrilor de mediu de la Bucuresti, rezervatia stiintifica "Prutul de Jos" de la sudul Moldovei face parte din rezervatia transfrontaliera Delta Dunarii - Prutul de Jos - Dunarea de Jos, fapt ce-i confera o importanta europeana. Aici frumusetea naturii este in rabufnirea ei divina. Insa "Prutul de Jos" are nevoie de protectie, caci omul este indiferent in fata acestei minunate creatii. Recenta vizita la Cahul a expertilor din republica noastra si Romania, pentru a participa la seminarul cu tema constientizarea publicului in domeniul protectiei rezervatiei, constituie un inceput intr-un proces indelungat in care populatia trebuie sa inteleaga ca apa, aerul si padurea au nevoie de ajutorul nostru. Este al patrulea seminar privind gestionarea rezervatiei stiintifice Prutul de Jos si cooperarea transfrontiera cu Romania si Ucraina in vederea realizarii unui management durabil al biodiversitatii si resurselor naturale. Daca in cadrul primelor trei s-a pus accentul pe monitoringului biodiversitatii, utilizarea resurselor naturale, conservarea biodiversitatii, atunci al patrulea a avut drept tema promovarea constientizarii publice, a educatiei ecologice.

In rezervatia "Prutul de Jos" probleme sunt multe si diverse. Este nevoie de elaborarea unui plan de management, de efectuat o prezentare a zonei in limbile romana, engleza si ucraineana. Iata cum vede starea de lucruri Lidia Chetroi, director adjunct al rezervatiei:
- Rezervatia "Prutul de Jos" este una dintre zonele umede incadrata in Acordul tripartid Ucraina, Moldova, Romania. Rezervatia are importanta nu doar nationala, ci si internationala. Pana la Delta Dunarii nu sunt decat 18 km. Noi constientizam importanta rezervatiei stiintifice nu din cele auzite, noi o vedem, o simtim, traim cu ea.
Aici vietuiesc 155 specii de pasari, dintre care 33 sunt rare, 12 - specii vulnerabile - pe cale de disparitie. Ne simtim obligati sa le protejam, altfel nu ne vor ierta generatiile viitoare.
Directorul adjunct spune ca cea mai mare dificultate o prezinta lupta impotriva braconajului. Amplasata la 1 km de sat, rezervatia este o tentatie pentru locuitorii din Slobozia Mare, care se revolta ca nu au dreptul de a pescui in zona. Lidia Chetroi spune ca braconajul este greu de contracarat din cauza lipsei de colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, al carui pichet se afla la 500 de metri de rezervatie si care, prin statut, are obligatia de a proteja frontiera. "Cerem o colaborare cu toate organismele responsabile de protectia mediului", a mai spus Lidia Chetroi.

Cei 28 de angajati ai rezervatiei "Prutul de Jos" deja de 8 luni nu si-au ridicat salariile, dar muncesc pentru ca vor sa imbunatateasca situatia existenta. De la prima sedinta a Euroregiunii Dunarea de Jos, care urmareste scopul proiectarii unor obiective Strategice de conservare a biodiversitatii in Rezervatia "Prutul de Jos" si a imprejurimilor ei pe o raza de 1,5 km, angajatii au solicitat si constructia unui sediu, care este acum intr-o stare deplorabila.
Grigore Baboianu, coordonatorul proiectului de cooperare transfrontiera intre Romania, Ucraina si Republica Moldova, este de parere ca trebuie sa fie elaborat, cat mai urgent, un plan de management pentru ariile protejate in zona Prutului de Jos si Deltei Dunarii.
- Suntem trei tari care, printr-o sansa a naturii, impartim una dintre cele mai valoroase zone naturale ale Europei - Delta Dunarii (Romania si Ucraina) si zona Prutului Inferior care este legata de rezervatia Delta Dunarii printr-un coridor natural reprezentat de raul Prut si avem un proiect destul de ambitios, ce-si propune sa elaboreze un plan de gestionare ecologica comuna a ariilor protejate din aceasta mare zona importanta si sensibila. Este ambitios pentru ca, din capul locului, cele trei tari fac parte, artificial, din grupe mari de tari - din fosta Uniune Sovietica, iar Romania din Europa Centrala. Incercam sa punem de acord si mentalitati, si legislatii, si modalitati de abordare a doua conceptii diferite privind gestionarea ariilor protejate. Vrem sa mergem in directia legislatiei comunitare. Si asta pentru ca si Moldova, si Ucraina au declarat ca doresc acelasi lucru. Vrem sa ne integram in Europa si nu poate fi o exceptie administrarea ariilor protejate.

Coordonatorul proiectului spune ca promovarea constientizarii publice, tema acestui seminar de la Cahul, reprezinta un aspect foarte important. Insusi directorul rezervatiei recunoaste modul dificil de a o gestiona pentru ca populatia nu intelege rolul rezervatiei, importanta ei pentru locuitorii din Slobozia Mare, Valeni, Branza, nu intelege de ce ar trebui sa existe aceasta rezervatie. Grigore Baboian opineaza ca in domeniul constientizarii publice in zona s-au facut putine.
- Celor care ar trebui sa fie principalii beneficiari ai rezervatiei nu li s-a explicat ce rol poate sa joace aceasta pentru ei. Pe de alta parte, nici legislatia nu este suficient de bine aplicata sau elaborata referitor la drepturile pe care localnicii ar fi putut sa le aiba in rezervatie. Populatia este legata de existenta rezervatiei si ar trebui sa beneficieze de ea - utilizand si resursele naturale intr-un mod durabil, ca mijloc de recreare si de educare a copiilor. Despre toate aceste roluri ale ariei protejate ar trebui sa li se povesteasca oamenilor. Dintr-o prima impresie, cred ca nu
s-a facut suficient. Si poate administratia rezervat iei nu are suficiente dialoguri cu populatia locala, care dintr-o reactie de respingere trece in tabara braconierilor. Daca conducerea rezervatiei, utilizand legislatia existenta, ar face portie la resursele naturale si populatiei locale - apa, padurea, ar spune oamenilor ca au dreptul sa faca doar unele lucruri, sa taie lemnul care poate fi taiat, cu siguranta, populatia ar reveni in tabara prietenilor, celor mai inversunati aparatori ai rezervatiei, stiind ca daca vor pastra, vor avea si peste, si padure, si loc de odihna.
Directorul rezervatiei "Prutul de Jos", Vasile Belali, da vina pe saracie.
- In sat nu este gaz. Din stramosi omul stie ca trebuie sa taie un copac si sa-l puna in soba. El a ramas cu mentalitatea de candva, nu intelege ce este rezervatie, pentru el este egal cu zero.
L-am intrebat pe director ce face in mod personal pentru a redresa lucrurile. Raspunsul a fost ca de doua ori pe saptamana se tin lectii la scoala, ca s-a organizat sadirea copacilor de catre elevi, impreuna cu parintii, astfel acestia sa constientizeze ca nu trebuie sa rupa, sa taie copacii. El este revoltat ca in 10 ani nu s-a facut nimic.
- Eu sunt cu ?Moldsilva?, dar cu alte institutii nu putem conlucra, nu stiu cum trag intr-o parte. Cum pot sa le lamuresc eu la mii de oameni din Slobozia Mare ca nu au venit la Beleu, da in rezervatie, in statutul careia scrie ca este interzis pescuitul. Trebuie o conlucrare si cu granicerii. Cheia este in mainile Ministerului Apararii. Daca este granita de stat ar trebui sa fie scris ca de la ora 6 seara si pana la 8 dimineata este interzis accesul in rezervatie. Ministrul Apararii
ne-a promis ca se va implica si eu cred in el. Este interesant si pentru mine: de ce oare pana acuma - rezervatia exista al 13-lea an - intrebarile acestea nu s-au pus niciodata. Am mers in regres, distrugere, cand toti stiu ca in afara de rezervatia asta in Moldova nu este nimic mai frumos.
Despre faptul ca rezervatia "Prutul de Jos" nu a fost gestionata corect de la bun inceput, nefiind elaborat un program de coordonare a intereselor populatiei cu statutul rezervatiei, spune si Vladimir Garnet , specialist principal la Consiliul judetean Cahul:
- La elaborarea regulamentului rezervatiei nu au fost luate in consideratie necesitatile populatiei. Din pacate, pana astazi rezervatia nu este cartografiata, nu este demarcata in natura, nu sunt apreciate zonele de importanta. In calitate de ecosistem este cercetata, dar materialele nu sunt acumulate pentru o analiza de gestionare a rezervatiei. O problema sunt exploatarile de petrol. Aici se gaseste zacamantul de petrol de la Valeni, care nu are o mare importanta pentru economia Moldovei. In art. 26 din Legea cu privire la fondul ariilor protejate se stipuleaza ca este interzisa orice exploatare de zacaminte pe teritoriul rezervatiilor stiintifice. "Prutul de Jos" are statut de rezervatie stiintifica, dar guvernantii nostri au efectuat, cu acceptul sau poate la initiativa Ministerului Ecologiei, unele modificari in legislatie si acelasi articol interzice orice activitati in rezervatie, cu exceptia arderii zacamintelor de gaze si petrol. Este un paradox.
Garnet mentioneaza ca in zona este inca mult de lucru: gestionarea rezervatiei, planul de management, elaborarea obiectivelor de gestionare a rezervatiei.
- Un alt paradox, continua Vladimir Garnet , este ca in aceeasi Lege privind protectia mediului inconjurator este prevazut ca rezervatiile naturale sunt gestionate de organul central de mediu din tara, adica de Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului. Astazi rezervatia este gestionata de Agentia de Stat pentru Silvicultura ?Moldsilva?. Ce au in comun zonele umede cu silvicultura? Consider mai mult decat necesara initiativa Ministerului Ecologiei de a gestiona acest fond de arii protejate, de a le administra corect si apoi vom putea vorbi despre atentia din partea structurilor internationale.

La rezervatia "Prutul de Jos" frumusetea se impleteste cu durerea pe care o simte fiecare iubitor al naturii atunci cand se ciocneste de indiferenta si nepasare. Din pacate, precum spunea Grigore Baboian, suntem tot mai rupti de natura, ne grabim sa detinem posturi inalte, dar nu avem timp sa intelegem realitatea care ne inconjoara. Si este pacat. Trebuie sa batem clopotele si sa-i trezim pe semenii nostri, sa-i facem sa inteleaga ca a trai fara natura inseamna, de fapt, a ne sinucide.