Interviu cu Viorelia Moldovan, seful Catedrei marketing, ASEM, expert in probleme de marketing turistic la Departamentul pentru Dezvoltarea Turismului
- Cunoastem ca ati participat activ la elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a turismului. Va rugam sa le spuneti cititorilor revistei "Natura" care a fost motivatia elaborarii unei asemenea strategii?

- S-a vorbit foarte mult in presa, in cercurile academice, guvernamentale despre dinamismul industriei turistice care impune un sir de efecte pozitive de natura economica, sociala, politica etc. Bineinteles, dezvoltarea sectorului turistic nu poate fi haotica. Dupa ce prin anii 90 au aparut agentii turistice ca ciupercile dupa ploaie si, pe de o parte, multi cetateni cadeau in plasa lor amagitoare, pe de alta parte ele incepusera a desfasura activitati ilicite, de exemplu, de exportare a fortei de munca peste hotare, a devenit inerenta organizarea acestui sector. Trebuia de pus accentul pe protejarea drepturilor consumatorilor si pe atragerea turistilor straini, din circuitul international.
Esenta strategiei de dezvoltare a turismului consta in dezvoltarea turismului international pentru valorificarea potentialului turistic national si a celui intern. In viziunea mea, totusi, turismul national ar trebui sa fie pe prim plan pentru ca atunci cand populatia nu-si cunoaste istoria, plaiul nu mai poate fi vorba despre toleranta turistica, despre ospitalitate reala pentru turismul international. Astfel, in cadrul strategiei a fost prevazut un mecanism legislativ care prevede dezvoltarea turismului rural, social.

- Cum vedeti implementarea strategiei la nivel national, local si regional?

- E o intrebare rationala, pentru ca turismul este un fenomen complex, care nu poate fi realizat fie doar cu eforturile guvernului, fie doar cu eforturile autoritatilor locale sau ale unei agentii turistice. Pentru a reusi implementarea strategiei este nevoie de o integrare, fapt care in Moldova este dificil de a realiza, caci, spre regret, deseori ne intalnim cu fenomenul racul, lebada si stiuca. Pe de o parte domeniul este atractiv, pe de alta parte, nimeni nu vrea sa depuna eforturi suplimentare pentru ca acesta sa functioneze eficient.
Daca nu vom constientiza necesitatea dezvoltarii turismului, daca nu vom promova imaginea turistica, nimeni nu va sosi in tara noastra. La etapa initiala trebuie sa fie alocate resurse financiare suficiente pentru realizarea obiectivelor propuse si in strategie. De multe ori mi-a fost dat sa aud ca turismul nu este o solutie de redresare a economiei tarii, ca nu este profitabil. Dar noi nu spunem ca vom reusi sa rezolvam toate problemele dezvoltand turismul, caci, desi avem resurse naturale exceptionale, avem si concurenti extrem de puternici. Trebuie de inteles ca nu vom avea rezultate spontane, ori acesta este specificul domeniului - omul vede, memoreaza, invata, isi creeaza o atitudine si mai apoi decide sa vina.
- Fara alfabetizare si instruire turismul ramane un cuvant frumos. Ce programe de studii se prevad pentru ca persoanele implicate in turism sa aiba cunostintele necesare?

- Alfabetizarea si instruirea turistica formeaza o problema dubla - instruirea prestatorilor de servicii turistice, managerilor si alfabetizarea consumatorului in calitate de turist.
Eu cred ca, in mediu, gradul de alfabetizare al populatiei in domeniul turismului creste. Este in evolutie si numarul populatiei, amplasate in zonele urbane, care vrea sa evadeze in locuri rurale, mai putin poluate, linistite. Studentii in cadrul Facultatii marketing de la Academia de Studii Economice au efectuat mai multe studii si au constatat o tendinta de crestere a interesului populatiei pentru odihna in sanul naturii, chiar numai pentru perioada de week-end. Este un aspect destul de important si e in favoarea dezvoltarii turismului, trebuie doar sa se gaseasca oameni intreprinzatori care sa amenajeze zonele de agrement. De ce nu ar incepe acelasi padurar sa puna la dispozitia doritorilor lemne pentru frigarui, sau poienite pentru jocul copiilor, odai pentru odihna pe mai multe zile.
Prestatorii de servicii turistice trebuie sa inteleaga ca doar prin acumularea de cunostinte si prin practica se vor obtine rezultate scontate.

- Cati dintre studentii dvs. de la Facultatea de marketing isi vad viitorul activand in domeniul turismului durabil?

- Nu pot sa spun ca sunt foarte multi, in plus majoritatea se orienteaza spre turismul emitator, pentru ca la moment acesta este mai profitabil. Avem insa studenti pentru care cel mai important lucru este valorificarea si protejarea patrimoniul national. In cadrul facultatii efectuam o serie de studii in domeniul marketingului turistic, fapt ce contribuie la analiza frecventa a situatiei din aceasta sfera.
Studentii au elaborat studii pentru a determina imaginea turistica a Moldovei perceputa de catre vizitatorii straini, preferintele locuitorilor tarii noastre pentru turismul national. Rezultatele primului arata ca vizitatorii straini sunt initial impresionati de ospitalitate. Totodata, in interviurile suplimentare am stabilit ca este o ospitalitate ieftina, nu pentru ei, ci pentru noi, caci nu putem scoate venit din ea. Vizitele turistilor de peste hotare sunt de o singura data, putini manifesta dorinta de a reveni, lucru care in business-ul turistic este de neconceput or acesta este tocmai momentul prioritar. Inregistram asemenea situatie pentru ca elementele potentialului turistic pe care il avem nu sunt integrate intr-un produs pe baza caruia pot fi extrase venituri esentiale. Un exemplu de produs profitabil este cel vinicol, cu drumurile vinului, cu beciurile Cricova, Milestii-Mici, acestea fiind in viziunea vizitatorilor straini cele mai autentice. Un produs turistic profitabil inseamna a pune la dispozitia vizitatorilor trasee interesante, locurile pitoresti si de un farmec de unicat trebuie prezentate in mod inedit, prin legende frumoase. Este nevoie de informatie, comunicare, de orientare a turistului, de cazare, de locuri de agrement. Am constatat ca turistii vin de obicei doar pentru o zi, fara a prefera sa ramana peste noapte. Este iarasi un minus pentru ca vorbind in limbajul marketingului trebuie sa avem venit.
In rezultatul studiului despre preferintele locuitorilor tarii noastre pentru turismul national am constatat ca tinerii manifesta interes pentru turismul de week-end, pentru zone de agrement din jurul capitalei. Desi nu este bine amenajat Vadul lui Voda, studentii il prefera, la fel si Ghidighici. Cred ca daca ar fi amenajate si alte zone, ar exista transport direct pana la celelalte obiective turistice nationale, ele s-ar bucura de o mai mare popularitate.

- Ati spus ca este nevoie de o instruire si a populatie, si a agentilor?

- Am participat la numeroase seminare, unde au fost prezenti atat localnici, doritori de a dezvolta turismul rural sau ecologic, cat si specialisti in domeniu. Mi-am creat impresia ca majoritatea persoanelor care sunt tentati de dezvoltarea turismului se bazeaza pe intuitie, preponderent nationalista si uneori incorecta. Ca sa fiu inteleasa va ofer un exemplu. La unul dintre seminare expertul englez a propus practicienilor sa incerce promovarea destinatiei turistice - rutele literare Puskin. Desigur, unora aceasta idee le-a provocat nemultumiri. El a incercat sa explice: vreti voi sau nu, Puskin este un nume recunoscut si trebuie sa intelegeti ca concomitent ati putea sa promovati resursele naturale, rezervatiile peisagistice, monumentele istorice, sa promovati autenticul locului.

- Ce trebuie sa faca autoritatile pentru ca Strategia sa devina parte integranta din programele de dezvoltare a tarii?

- Este important de a intelege ca totul incepe de la educatie. Ar fi perfect daca Ministerul Educatiei ar prevedea cel putin o excursie obligatorie pe an pentru copii, sa zicem atunci cand studiaza opera lui Mateevici - vizita la acest muzeu. In Occident problema a fost solutionata - exista cecuri de calatorie tur-retur cu 50 la suta reducere. Trebuie de dezvoltat programe prin care sa promovam inca din scoala patrimoniul natural si cultural al tarii. O idee este ca la 1 septembrie prima lectie sa fie axata pe cultivarea dragostei pentru pitorescul meleagului natal. Daca autoritatile ar ajunge la comun acord si ar face un pas in aceasta directie, cred ca turismul national ar reinvia.
Precum spuneam trebuie de alocat surse financiare pentru dezvoltarea cailor de acces. Minimum avem nevoie de drumuri, nu neaparat pavate, pot fi cararuse dar accesibile. Oamenii nu pot ajunge la destinatie pentru ca lipsesc indicatoarele, lipseste informatia de contact. In aceasta directie avem inca mult de lucru si doar in comun cu organele statale, cu administratia publica locala si cu implicarea publicului vom reusi.
In domeniul constientizarii un rol major ii revine presei scrise si electronice care trebuie sa puna la dispozitia publicului informatie interesanta, sa-i trezeasca interesul si dorinta de a descoperi farmecul plaiului natal. Autoritatile locale trebuie sa sustina material, institutional-organizatoric doritorii de a dezvolta turismul rural sau ecologic. Este important de incurajat aceste persoane, trebuie sa existe cat mai putine bariere, birocratism si mai multa intelegere. si precum am spus, daca vom activa in parteneriat cu mass-media efectul va fi dublu.

- Sunteti unul din principalii membri ai grupului de lucru din cadrul Departamentul pentru Dezvoltarea Turismului care elaboreaza in prezent Legea turismului social. De ce i-ar trebui populatiei R. Moldova un asemenea act legislativ?

- Vorbind in limbajul cifrelor, aproape 2/3 din populatia tarii traieste sub nivelul existentei. In aceasta situatie putini sunt cei care mai au posibilitatea sa viziteze locuri interesante, sa se intremeze la statiunile balneologice, sa cunoasca istoricul si pitorescul resurselor turistice. Daca in trecut turismul social era sustinut de o serie de organisme cum ar fi sindicatele, guvernul, acum acesta a fost dat uitarii. Tocmai de aceea noi vrem sa revitalizam un aspect important in domeniul turismului, incluzand Legea turismului social in Strategia de dezvoltare a turismului. In Occident turismul social este asociat cu notiunea de turism pentru toti. Noi nu putem deocamdata vorbi despre acest moment, insa o data ce va fi adoptata Legea turismului social vom putea vorbi despre accesibilitatea turismului pentru paturile vulnerabile. Primul proiect al legii a fost deja inaintat spre examinare Ministerului Finantelor si Ministerului Economiei, iar actualmente lucram asupra elaborarii mecanismului financiar de aplicare a legii.

- Promitem cititorilor revistei "Natura" ca vom reveni la discutia asupra Legii turismului social, iar dvs. va dorim multe succese in continuare.

Pentru conformitate: Lilia CURCHI