Sarbatoarea Pastelui incepe cu Duminica Floriilor, ziua cand se serbeaza intoarcerea lui Hristos in Ierusalim. Incepand din aceasta zi oamenii isi amenajeaza gradinile, in ziua de duminica dimineata ei pleaca la biserici cu crengute de salcie ? simbol al fertilitatii, vietii, ca mai apoi sa le agate la stresinile caselor.
Se zice ca anume de ziua Floriilor oamenii isi scoteau martisorul si il agatau de un pom roditor, daca pomul rodea din abundenta atunci aveai parte de un an bogat.
Cei ce locuiau in apropierea unui rau obisnuiau sa iasa la malul lui ? in special fetele si baietii ? impletind cununi din ramuri de salcie si le aruncau pe ape.
Urmatoarea zi importanta din ajunul Pastelui este joi. In aceasta zi clopotele bisericii inceteaza sa mai bata. In ultima joie a postului se inrosesc ouale.
Vinerea este Ziua Rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Se zice ca ziua de vineri este o zi fara noroc. In aceasta zi nu se practica munci grele de cultivarea pamantului, nu se aprindea focul in soba si nu se cocea painea.
Sambata clopotele bisericii isi reluau dangatul. Cel mai important moment e sfintirea apei botezarea la biserica.
In seara zilei de sambata, familiile merg la biserica pentru a asculta slujba Invierii si a lua ?lumina? de la lumanarile preotilor. Cu aceste lumanari aprinse ei vor reveni in case si vor aprinde candela, lumanare nu trebuie sa se stinga pe tot parcursul drumului.
Dupa aceia vor ciocni oua vopsite zicand ?Hristos a Inviat? primind raspunsul ?Adevarat a Inviat?.
In ziua Pastelui dimineata oamenii obisnuiesc sa puna oua rosii in apa si sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. In alte zone se adauga li oua albe si bani.
Mancarea traditionala de Pasti este oua vopsite, friptura de miel si pasca. Mielul - este considerat simbolul lui Hristos, ouale ? simbolul Divinitatii care fiind ciocnite de Pasti sint sacrificate.