Denumirea
plantei: Stejar (Quercus robur)
Fam. Fagaceae
Denumiri populare: brumat, cretar, gorin, goron,
gradin, gradun, gurun, jip, stejar, stejar alb, stinjer, slodun,
trajor, tufan.
Ecologie si raspindire: arbori inalti pina la
50 m, cu coroana larga, frunze alterne lobate,flori dispuse monoic
in amenti, fructul - o ghinda. Il puteti intilni pe dealurile mijlocii
si inalte, formind arborete pure sau arborete in amestec cu altele.
Perioada de vegetatie: este o planta multianuala.
Perioada de recoltare: se recolteaza scoarta
neteda a ramurilor tinere de 3-5 ani, cu grosimea de pina la 10
cm, recoltata in perioada optima din martie-aprilie, cind scoarta
se desprinde usor datorita inceperii circulatiei sevei. Recoltarea
consta in taieri inelare la distante de 10-30 cm care se unesc apoi
printr-o taietura in lung, astfel fragmentele desprinse in forma
de tub se usuca la soare in aer liber, in strat subtire.
Bolile in care se utilizeaza:
Uz intern: diaree, hemoragii interne, ciclu menstrual
abundent, colici abdominale.
Uz extern: amigdalite, rani purulente, stomatite,
dureri de dinti, faringita, hemoragii nazale, hemoroizi, transpiratii
la picioare.
Retete: Intratamentul intern aplicatiile cu aceasta
planta se realizeaza printr-un decoct preparat din:2 lingurite coaja
maruntita la 200 ml apa rece care se fierbe 20-30 min din care se
beau 2-3 ceaiuri pe zi.
Extern: un decoct din 3 lingurite la 200 ml apa
rece care se fierbe tot 20-30 min si care se utilizeza la gargara
de 3-4 ori pe zi ca si pentru comprese si bai de sezut.
Fructele de stejar contin amidon, uleiuri, saruri minerale, vitamine.
Pentru a fi folosite se pulverizeaza ca antidiareic sub forma de
decoct - o lingurita de ghinda la o cescuta de apa, care se bea
dimineata, pe stomacul gol. Cafeaua de ghinda este indicata si in
tratarea anemiilor si a rahitismului.
|