Mitraliere furate de la vanatorii de munte

Plutonierul Daniel Maxim si sergentul-major Stefan Petre au recunoscut, in fata judecatorilor militari, ca i-au vandut lui Gheorghe Mihali cele cinci arme si ca au primit 2.900 de euro. Potrivit presedintelui Tribunalului Militar Cluj, colonel Dorel Andries, alaturi de cei doi subofiteri a mai fost arestat si Gheorghe Mihali, adica persoana care a cumparat pistoalele-mitraliera. ?Gheorghe Mihali a negat in permanenta ca ar fi cumparat armele, dar impotriva lui
sunt suficiente probe care sa justifice luarea masurii arestarii?, a spus colonelul magistrat Dorel Andries.

Arme la standarde NATO
Scandalul a izbucnit in urma cu doua saptamani cand, in urma unui inventar de rutina la UM 1038 Borsa, s-a descoperit ca din depozitele de arme disparusera cinci pistoale-mitraliera. Potrivit presedintelui Tribunalului Militar Cluj, cele cinci arme sunt de calibrul 5,45 mm si sunt adaptate la standardele NATO. ?Puterea glontului este atat de puternica incat poate strabate o vesta antiglont. De aceea, fapta care a fost comisa de cei doi militari este deosebit de
grava?, ne-a declarat magistratul.

UM 1038 va fi desfiintata
Din primele investigatii s-a stabilit ca armele fusesera cumparate pentru a fi folosite la braconaj, dar anchetatorii nu exclud si alte piste. Mai ales ca zona Borsa-Maramures este recunoscuta pentru criminalitatea si violenta membrilor gruparilor interlope. Sigur e ca, pana in momentul de fata, nu au reusit sa dea de urma celor cinci pistoale-mitraliera.

Potrivit unor surse din Corpul lV Armata, unitatea militara UM 1038 Borsa va fi desfiintata in curand, iar furtul celor cinci pistoale-mitraliera va avea rolul de a urgenta procesul de inchidere.

Taieri ilicite la Rasca si Baisoara

Verificarile efectuate la ocoalele silvice din judetele Cluj, Bistrita, Alba si Maramures s-au soldat cu amenzi de peste 30 de mii de lei si cu 16 dosare penale. Pe raza comunei Rasca inspectorii ITRSV Cluj-Napoca au constatat sustrageri ilegale cu un prejudiciu de 300 de mii de lei. "Am transmis datele catre cei de la Politie. In prezent, paznicul pasunii unde am facut verificari este cercetat pentru neasigurarea pazei si neglijenta, urmand sa se ia masurile legale", a declarat Ghiran Dorin inspector in cadrul ITRSV. El a adaugat ca, in prezent, se executa actiuni de control in zona Baisoara. "Verificarile vor mai dura doua saptamani. Deja am descoperit 35 de cioate. Unul din cei doi paznici ai Ocolului Silvic n-a mai fost de gasit, fiind plecat din tara. Celalalt va fi tras la raspundere", precizeaza Ghiran. Totodata, reprezentantii ITRSV Cluj-Napoca acuza nereguli si in celelalte trei judete pe care le are in subordine, Bistrita, Alba si Maramures.

Neglijenta in serviciu
La sfarsitul lunii septembrie s-au descoperit numeroase deficiente in ceea ce priveste activitatea Ocolului Silvic Bistrita-Bargaului. Inspectorii au descoperit ca lipsa pazei pe aproximativ 50 de hectare de padure a permis crearea unui prejudiciu de circa 20.000 de lei, de acolo fiind sustrasi 475 de metri cubi de lemn. De asemenea, s-a constatat ca, pe raza ocolului, exista 13 cioate marcate, in loc de 8, cum este trecut in carnetul de inventariere, ceea ce inseamna o paguba de alti aproape 1.000 de lei, care a fost imputata direct sefului de ocol, Dan Tacal. Acesta va trebui sa achite si prejudiciul creat prin taierea ilegala de arbori, in parte egala cu responsabilul de fond forestier, Mihai Pop. "Am propus sase sanctiuni disciplinare pentru personalul silvic, iar patru au fost confirmate pentru slaba activitate de paza a padurii. Am aplicat, pentru taierile ilegale, amenzi de peste 30 de mii de lei", spune Avram Grigore, director adjunct al ITRSV.

Luminita SILEA

Spatiile verzi din Chisinau se reduc pe zi ce trece

La data de 07.04.05, Agentia Ecologica Centru, a efectuat controlul ecologic privind legitimitatea obiectului in constructie amplasat in sectorul Buiucani, str. V. Lupu, colt cu G. Alecsandrescu. Ca rezultat s-a depistat, ca lucrarile de constructie pe terenul care face parte din categoria spatiilor verzi cu statutul de ?scuar?(conform Deciziei Primariei mun. Chisinau nr. 19/1 din 28.09.2000), sunt efectuate de catre I.I. ?M.S. Roitman? in lipsa coordonarilor cu organele de stat de protectie a mediului.

In rezultatul inspectiei s-a intocmit act de control nr. 005199 din 07.04.2005, proces-verbal cu privire la contraventia administrativa nr.033165 din 07.04.2005 in temeiul art. 851 alin. 2 al Codului cu privire la Contraventiile Administrative al Republicii Moldova directorului I.I. ?M.S. Roitman? Dlui Mihai Roitman. De asemenea, au fost stopate lucrarilor de constructii prin Hotararea de Sistare nr.13-01/1-14 din 12.04.05. Dat fiind faptul ca I.I. ?M.S. Roitman? incalca in continuare legislatia de mediu si anume prevederilor art.23, 24, 32 (f) a Legii nr.1515-XII din 16.06.93 privind protectia mediului inconjurator si art. 35, p.1 a Legii nr. 591-XIV din 23.09.99 ?cu privire la spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale? au fost expediate nenumarate demersuri la organele de resort.

Lucrarile de reconstructie se efectueaza in continuare, din ce cauza Agentia Ecologica Centru a inaintat demersuri la Comisariatul de Politie sec. Buiucani nr.1970/06-1-13 din19.05.05 si la Procuratura sec. Buiucani nr.1709-01/1-13 din 10.05.05 pentru luarea masuri de supraveghere a respectarii Hotararii de Sistare si tragerii la raspunderea directorului I.I. ?M.S. Roitman? Dlui M. Roitman.

La Primaria municipiului Chisinau a fost inaintata scrisoarea nr.651-01/1-6 din 19.05.05 ?Cu privire la reexaminarea si anularea deciziei Primariei municipiului Chisinau nr.16/23-4 din 03.08.2000 ?Cu privire la exploatarea ulterioara a pavilionului comercial din str. V. Lupu Intreprindere Individuale ?M.S. Roitman? in legatura cu ilegalitatea acesteia?.

La momentul actual raspunsuri de la unele organe de resort au fost primite. Comisariatul de Politie sec. Buiucani a stopat lucrarile de constructie. Dirigintelui de santier Leonid Guzun si directorul Iurii Neagu au fost avertizati de a inceta lucrarile de constructie (raspuns nr.8944 din 10.06.05). Procuratura sec. Buiucani nr.21-10-8/05 din 03.06.05. Raspuns de la Primaria mun. Chisinau n-a fost primit desi prelungirea contractului de arenda pe acest lot ce face parte din categoria spatiilor verzi se interzice fara acordul organelor de mediu.

Astfel, acest obiect a fost construit de la nivelul de 10% pana la 85%. Acesta este un precedent a situatiei din capitala astfel procedand si multi alti beneficiari de terenuri.

Cultivarea macului somnifer si a canabisului a fost interzisa

Astfel, potrivit Regulamentului cu privire la reglementarea activitatilor de cultivare a plantelor care contin substante narcotice sau psihotrope, aprobat de Guvern, se interzice cultivarea pe teritoriul Republicii Moldova a macului somnifer, a canabisului, a arbustului coca si altor plante care contin substante narcotice sau psihotrope, in scopul extragerii, comercializarii sau producerii substantelor narcotice sau psihotrope. Cultivarea plantelor respective se permite doar persoanelor fizice, inregistrate in calitate de intreprinzatori individuali, in scopuri stiintifice si/sau pentru producerea de seminte, precum si persoanelor juridice in cazul detinerii autorizatiei pentru genurile respective de activitate, eliberate de Comitetul permanent de control asupra drogurilor.
De asemenea, regulamentul prevede ca autorizatia se va elibera persoanelor fizice, inregistrate in calitate de intreprinzatori individuali, sau persoanelor juridice care detin terenuri private sau arendate, in conditiile legislatiei, incaperi, constructii si unelte necesare pentru exercitarea activitatii de cultivare a plantelor care contin substante narcotice sau psihotrope.
Specialistii antrenati in cultivarea si recoltarea plantelor ce contin substante narcotice sau psihotrope trebuie, o data la cinci ani, sa frecventeze cursuri de calificare.

Aproape 100 tone de cadavre ale animalelor ucise de viituri au fost deja incinerate

Pana in prezent, in judetul Bacau au fost incinerate la Protan Roman si Codlea noua tone de cadavre, fiind declarate moarte 12.080 pasari, 64 porci, 320 oi, 10 vaci, 100 familii de albine si 70 cai. Cele 18.967 pasari, 122 porci, doi cai, trei vaci, doua capre, 68 iepuri, 47 struti si noua caini ucisi de viiturile din Galati au fost incinerate la Protan Ploiesti sau ingropate in zone special desemnate, 81 de puturi seci fiind autorizate in acest sens. Cadavrele celor 29.950 pasari, 445 vaci, 561 porci, 1.502 oi, 44 cai si 124 caini moarte in localitatile din Vrancea s-au transformat in scrum, incineratorul Protan din Popesti Leordeni arzand pana in prezent 70 tone de cadavre. Si animalele moarte in Teleorman (15.447 pasari, 142 oi, 29 capre, 35 porci, un cal si 31 iepuri) au fost incinerate si ingropate, pana acum fiind arse 1,75 tone de cadavre. Aceasta metoda de ecarisare prin incinerare si ingropare in puturi seci mai este folosita si in judetele: Arges, Constanta, Dolj, Suceava, Gorj, Olt, Mehedinti, Harghita, Cluj, Valcea, Tulcea, Neamt, Buzau, Dambovita, Ialomita si Prahova.
150.000 pasari, 1.237 porci, 2.429 oi, 47 struti, 144 iepuri, doi magari, 133 caini – luati de ape
Potrivit datelor ANSVSA, printre judetele cu cele mai multe animale moarte se numara Olt (47.705 pasari, 309 porci, 296 oi si capre, doi magari, patru vaci, 15 iepuri, patru cai si 139 familii de albine), Constanta (3.178 pasari, 80 oi, 34 porci si 100 familii de albine) si Dolj (8.555 pasari, 30 porci, 3 vaci, 10 familii de albine si trei oi). In total, in cele 21 de judete lovite de viituri in perioada 1-18 iulie au murit 142.867 pasari, 1.237 porci, 2.429 oi si capre, cinci miei, 23 vaci, 133 cai, 144 iepuri, doi magari, 47 struti, 349 familii de albine si 133 caini. In Hunedoara au disparul 620 pasari, 23 iepuri, doi porci si o vaca, iar in Tulcea s-au imbolnavit 200 pasari si 15 porci. Pentru a face fata situatiei si pentru a continua activitatea de ecarisare si supraveghere clinica a starii de sanatate a animalelor, ANSVSA a suplimentat personalul medical veterinar din zonele calamitate. Medicii veterinari au demarat actiunile de vaccinare impotriva antraxului la bovine, ovine, caprine si cabaline in judetele mai putin afectate, iar in zonele cu foarte multe animale moarte au trecut la revaccinarea tuturor animalelor.

JAF IN PARADIS

Dezastrul
————
De 15 ani, padurile Romaniei dispar. Sunt taiate, hacuite, furate fara rusine si fara frica. Uneori taierile se fac la limita legii si atunci autoritatile, depasite de situatie, coplesite de forta
financiara a hotilor de paduri, se declara neputincioase. Alteori hotii au ajuns atat de puternici, atat de bogati, atat de influenti, incat reprezentantii autoritatilor, care sunt si ei oameni, nu mai au curajul sa intervina. Exista in Romania zone – cum este aceea a muntilor Rodnei, Valea Trotusului sau anumite parti din Apuseni ? in care pur si simplu situatia a scapat de sub control. Sunt teritorii in care statul nu mai are nici o putere. Padurile sunt jefuite, devastate, trenuri intregi incarcate cu lemn intra in circuite economice dubioase. Firme straine si romanesti laolalta – caci retelele mafiote ale lemnului nu cunosc granite – reusesc sa realizeze cifre de afaceri colosale, lasand insa in urma versanti de munti distrusi, zone intregi iremediabil compromise, dezastre ecologice cu consecinte incalculabile. Exista firme, in Bistrita de pilda, dar si in Harghita sau Covasna, care au facut din… Ungaria, unul dintre marii exportatori europeni de lemn si de produse din lemn. Lemn romanesc! Guvernele care au venit la putere dupa 1990 au fost neputincioase. Lipsa de autoritate, coruptia, dar si dezinteresul total fata de consecinte au condus la situatia de acum. Exista zone in care mafiotii sunt mai puternici decat statul. Romania devine, asemenea unor tari ale lumii a treia, un teritoriu al jafului, al resurselor naturale praduite salbatic, in care nimeni nu mai poate face nimic.

Consecintele taierilor de padure se vad cu ochiul liber: inundatii dezastruoase, alunecari de terenuri, tornade, modificari climatice cum nu s-au mai vazut niciodata pe la noi. In zadar vorbesc expertii in mediu, prin ziare si pe la televizor. Ati vazut vreun oficial roman punand degetul pe rana, rostind adevarul elementar, ca toate acestea sunt in legatura cu defrisarile masive care se petrec in padurile Romaniei? Ati vazut pana acum macar un singur politician roman care sa fi pomenit in vreo campanie electorala despre grija fata de mediu, despre taierile ilegale de paduri, despre instaurarea legii in aceasta zona care inseamna de fapt viata noastra? Nu. O enorma, o uluitoare inconstienta, o teribila neputinta de a instaura legea si de a trece peste interesele de moment ale unora, aceasta este caracteristica tuturor guvernelor postdecembriste, in ceea ce priveste padurile Romaniei. Privim inainte, catre o Europa care, dupa ce timp de sute de ani a distrus enorm din bogatiile sale naturale, acum pretuieste fiecare copac si fiecare fir de iarba. Numai ca noi, in timpul acesta, ne taiem, la propriu, craca de sub picioare. Fiinta aceasta extraordinara, in mijlocul careia traim, aerul careia il respiram si apa careia o bem, este ucisa metodic, iar noi suntem orbi si surzi in drumul nostru catre dezastru.

Calatorie in inima padurii
——————————-
Cum de sunt posibile toate acestea ma intreb, in timp ce merg prin marea, frumoasa padure de sub masivul Piatra Craiului. Cum de nu se revolta oamenii in fata acestor crime impotriva naturii, care ii privesc si pe ei?

Vin dinspre satul Magura si merg spre apus, in sus, catre munte, pe valea Pietrelor, catre Grind, apoi voi trece spre nord, catre Vladusca, acolo unde am auzit ca se taie padurile. In dreapta mea urca voiniceste un batran din Pestera, care trebuie sa aiba vreo 70 de ani si pe care il cheama Ion Surdu. Merge sus, la munte, la cele patru vacute ale lui. Pur si simplu se duce sa le vada. Ii e dor de ele. E o duminica solara, cerul este inalt, sprijinit pe trupuri uriase de brazi, norii sunt alergatori peste lume. Mosul poarta o camasa alba pe sub vesta, o ranita ponosita in spate si un ciomag in mana, pe care se sprijina rar. Are ochi albastri si palarie de fetru. Uneori se opreste in loc si asculta asa, cu urechea in vant, cu ochii infipti inainte, inspre creste. Ce asculta? ?Asa, ascult ca sa stiu ce-i." A lucrat 40 de ani la padure, a fost muncitor forestier, stie tot ce misca pe pamant si in aer si in apa, cunoaste toate gazele si toate florile si toate ierburile, poate sa spuna numai ascultand ce fel de pasare e cea care canta si ce fel de vant este acesta care bate, asa ca eu, daca vreau sa stiu ceva despre padurea lui, el poate sa-mi spuna. Nu gafaie in timp ce urca, nu-i este cald, nu-i este sete. As vrea sa stiu in primul rand cum e posibil sa se taie padurea intr-un Parc Natural fabulos cum e Piatra Craiului, o zona protejata, nu-i asa? As vrea sa stiu daca lucrul acesta este adevarat si sa vad cu ochii mei versantii aceia de munte de pe care padurea a fost rasa. Mosul se opreste si ma masoara din cap pana in picioare, putin suspicios, cu ochii lui albastri. Padurea este o chestiune sensibila in zona, adica nu padurea, ci taierea ei. ?Domnu’", zice mosul, ?aia de sa taie ii padure particulara, d-aia sa taie. Ii padurea omului, poa’ sa taie cat vrea din ea. Is unii de pe la Rucar, nu de la noi, ca cica-i padurea lor." ?Si nu-i pacat s-o taie toata deodata?", zic. Mosul se gandeste o clipa. ?Ii pacat." El n-are padurea lui, are numai o casa si niste pamant acolo, in Pestera, dar daca ar avea padurea lui, el n-ar taia-o toata. ?M-as gandi la copii, sa le ramana si lor, ca padurea dac-o tai cum trebuie nu sa strica. Ba dimpotriva, poa’ sa tina s-o mie de ani." Pe urma se apleaca putin spre mine, ca si cum mi-ar spune un secret, in timp ce razele soarelui ii fac in jurul palariei un fel de halou. ?Stii de ce-o taie? Li-i frica sa nu le-o ia inapoi statul, s-atunci mai bine-o taie pa toata, sa inteleaga ceva din ea. Aia e." ?Si statul ii lasa chiar asa, s-o taie pe toata, cum vor ei?", intreb. Mosul tistuie dispretuitor din buze, apoi loveste o piatra cu ciomagul care-i serveste drept baston. ?Statul… ce sa faca statul? N-are cum ii opri, ca ei is multi, or facut ocoale particulare, he-heei! Cine sa duce in munte sa vada cum taie ei si cat taie? Nimeni. S-apoi, pazeste Doamne sa te pui cu ei, ca-s rai tare, nu ca oamenii de pe la noi. Io nu ma bag, imi vad de vacutele mele si basta, ma fac ca nu vad nimic, ca-i mai sanatos, dar nu-s prost, ca nu degeaba mi-am mancat un amar de ani la padure. Apai vad dintr-o privire care-i copac de taiat si care nu-i." Tace o clipa. ?Ii prapad", mai zice, si pe urma o ia din nou la picior in sus, catre munte, iar eu inteleg ca discutia pe temaaceasta s-a terminat.

Am iesit din defileu, am trecut de o stana, pentru a patrunde apoi intr-o vale a paradisului. Creasta Pietrei Craiului parea facuta din gheata albastruie, ierburile erau de culoarea smaraldului, milioane de flori de toate culorile pareau pulverizate peste spinarile dealurilor. Padurea era neatinsa si pretutindeni era un zumzet urias de gaze. Pasari al caror nume nu-l voi sti probabil niciodata m-au insotit in permanenta. Nea Ion Surdu din Pestera mi-a povestit intamplari halucinante cu animale si cu pasari de prada, mi-a spus ca daca esti foarte atent, uneori, inainte de o ploaie mare, poti auzi copacii cum cresc, mai ales fagii mai tineri, care se pregatesc sa bea apa. ?Ai auzit vreodata zgomotul pe care-l face un fag batran atunci cand se prabuseste in padure? Urla ca o mie de oameni la un loc, asa se aude." Mi-a povestit despre nepotica lui, Andreea, si la urma, inainte de a ne desparti, mi-a spus sa am grija, daca voi ajunge pana acolo, spre Vladusca, pentru ca e duminica, si duminica, cand nu e nimeni acolo, se petrec multe.

Am strabatut locuri extraordinare, am privit si am ascultat totul. M-am umplut cu frumusete. Am privit cerul si am ascultat fagii batrani cu urechea lipita de scoarta, asa cum imi inchipuiam ca trebuie sa fi facut batranul padurar. Pentru ca in cele din urma sa gasesc locul acela in care padurea era ucisa. Vazuta de sus, de pe culmea dealului, padurea are gauri ca niste rani enorme in trupul ei, ca si cum o boala grava, mortala ar macina-o. O boala care urca pe picioare de om, de jos, din vale, pe versanti, catre varf, o boala care ameninta muntele.

Itele unui prapad
———————-
?Deci este adevarat", zic, ?in Parcul National Piatra Craiului se taie padurea!" ?Da, este adevarat, in Parc se taie padurea, dar numai in anumite zone si nu chiar intotdeauna ilegal. Este adevarat ca uneori se comit abuzuri, ca uneori proprietarii de paduri sar peste cal. Dar la fel de adevarat este ca noi, adica Administratia Parcului, ducem o lupta permanenta si destul de dura cu ei, in masura in care legea ne-o permite. Noi nu suntem decat administratori ai acestui spatiu protejat. Respectarea regimului silvic propriu-zis nu noi o veghem. Pur si simplu nu intra in competentele noastre. Daca ar fi dupa mine, in parc nu s-ar taia nimic!".

Ma aflu intr-o incapere plina cu computere mai vechi sau mai noi, cu imprimante, cu harti, cu mii de hartii dispuse intr-o dezordine simpatica. Omul din fata mea e tanar, poarta o barba scurta, pe deasupra careia ma priveste direct in ochi – Horatiu Hanganu, inginer silvic, seful Parcului National Piatra Craiului: ?Parcul e impartit in mai multe zone. Exista una in care este interzisa cu desavarsire orice activitate – asta e zona de conservare speciala, de care nu se atinge nimeni. Pe urma urmeaza zona a doua, in care se poate taia padurea, dar cu respectarea regimului silvic. Ei bine, cum banuiti, aici este problema. In aceasta zona unde taierile sunt permise, se petrec anumite abuzuri, mai ales in proprietatile particulare. Tot in aceasta zona, unii construiesc tot felul de cladiri, fara autorizatii. In aceasta zona sunt si defrisarile pe care le-ati vazut. Ar trebui sa stiti ca orice taiere de padure se face dupa reguli clare si stricte, dupa un plan aprobat dinainte, si daca un ocol silvic, fie el de stat sau privat, nu respecta regulile, atunci se poate merge pana la retragerea autorizatiilor de functionare. Cei care controleaza sunt Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare. Acolo unde ati fost, de la Grind spre Vladusca, este jurisdictia Inspectoratului Prahova, iar ei, ca sa intelegeti, au cativa inspectori la mii de hectare de padure, din care mare parte este padure privata. Si aici, de fapt, ajungem la adevarata problema."

Il privesc cu atentie. Are privirea clara, gesturi scurte. E destept si pare pasionat de ceea ce face. Vrea sa spuna ca padurile private sunt mai greu de controlat. ?Adica proprietarii de padure refuza sa se supuna regimului silvic?" ?Nu vreau sa par ? Doamne fereste – un adversar al proprietatii private asupra padurilor, dar daca intr-adevar se poate vorbi despre un jaf asupra padurilor, atunci jaful despre care vorbiti se petrece in zonele cu padure privata. De la stat e cu mult mai greu sa furi, pentru ca daca te prinde cineva, la amenda pentru copacul respectiv se adauga si cea pentru nerespectarea regimului silvic si, in plus, platesti despagubiri; iei ceva care nu-i al tau. E furt din averea statului. Dar din padurea ta nu poti fura, pentru ca nu se considera furt. Risti doar o amenda si atat. Intelegeti? Ii doare-n cot de noi, cei de la Parc, ca si de Garda de Mediu, de Inspectia Silvica sau mai stiu eu de cine. Aceasta este realitatea: pe teritoriul Parcului sunt paduri private! Teoretic au dreptul sa taie nu mai mult de 3 hectare, dar 3 hectare aici, plus inca trei alaturi si inca trei… priviti partea de nord a Parcului, partea dinspre Brasov, unde padurile sunt ale statului. E neatinsa, frumoasa, sanatoasa! Toate taierile se fac in partea de est si de sud, care apartin de Dambovita si de Arges, si toate sunt ocoale private. Acelasi lucru se petrece si in alte parti ale tarii, cu aceleasi consecinte." Tace. Ma priveste pe sub sprancene. Uneori, in incapere intra asa-numitii ?rangeri", angajatii Parcului, cei care au in grija fiinta fragila a padurilor rezervatiei, cu animalele, cu pasarile, cu plantele, pesterile si izvoarele sale, si ma privesc suspicios. Presa nu prea i-a ajutat. Ba dimpotriva. I-a acuzat, ca si cum ei ar fi responsabili pentru tot. Ghicesc o anumita amaraciune, si in vocea tanarului lor sef, si nu stiu de ce, dar ii cred. Cred ca au dreptate. Ma intreb cum au rezolvat altii problema aceasta a padurilor private, cum a retrocedat Germania, de pilda, padurile landurilor din Est, cum a facut Polonia sau Ungaria sau Cehia ca sa nu se confrunte cu un dezastru ecologic? Horatiu Hanganu butoneaza cu mana de expert computerul pe care-l are in fata si-mi arata texte de legi romanesti si straine, regulamente si fotografii. In toate aceste tari, padurile, fie ele private sau nu, sunt administrate de stat, tocmai pentru ca padurea este considerata un bun strategic, ceva atat de important incat nu-l priveste numai pe proprietarul padurii, ci intreaga natiune. Nicaieri proprietarii de paduri nu pot intra cu buldozerele, nicaieri nu pot forfeca padurea dupa cum ii taie capul, si mai ales intr-un Parc National, intr-o zona care se presupune ca ar trebui sa fie protejata. Cum e posibil ca nimeni pana acum sa nu se fi gandit la toate acestea? De ce nici un guvern din toate cele care s-au succedat pana acum nu a incercat macar sa opreasca aceasta distrugere care ne priveste, pana la urma, pe toti? ?Cat de grave sunt taierile ilegale de paduri in Piatra Craiului?", am intrebat, stiind ca interlocutorul meu nu poate vorbi despre fenomenul in ansamblu. Si atunci el a zambit, in sfarsit. Piatra Craiului sta mult mai bine decat alte Parcuri Nationale, e un parc model cum s-ar spune, in care Banca Mondiala si Guvernul au bagat bani. E un Parc norocos, in atentia tuturor. Un parc ce are sanse mari sa supravietuiasca nesfarsitei tranzitii prin care trecem.

Cand dreptatea umbla cu capul spart
———————————————–
?Am padurea mea, la care tin ca la ochii din cap. Eu n-as lua din ea decat asa, cate-un fag mai urat, ca sa am lemne peste iarna. Dar nu pot. Nu-mi lasa nenorocitii astia nici o clipa de tihna, ticalosii, hotii de padure, mafiotii care nu se mai satura de atata furat. Uite-ia ce case au padurarii nostri, ia te uita ce vile si-au ridicat, ce bogatie, domnule, ce averi, cand un padurar pe vremea lui Ceausescu era vai de mama lui, nu putea lua nici un lemn de foc, de frica sa nu-l aresteze! Pai de unde, domnule, sa aiba un padurar asa case daca nu din furat? El e padurar si frate-sau are gater! Sunt mana in mana cu ai de controleaza. Si de unde fura? Ca doar n-o fura de la stat, de la ocolul unde lucreaza el? De la mine fura, de la Gheorghe Patea, care n-am nici o putere sa ma apar, pe mine si padurea mea!" Sta in masina, in dreapta mea. Sunt de data aceasta pe partea dinspre apus a Pietrei Mari, pe valea Barsei, acolo unde, intr-adevar, au rasarit ca prin minune case uriase, vile luxoase, unele dintre ele chiar in ceea ce se numeste ?zona tampon" a Parcului. Gheorghe Patea e suparat pe toata lumea. Pe autoritati care nu fac nimic, pe politie, pe ocolul silvic, pe padurari, pe guvernul care nu-l poate apara, desi l-a votat, sperand ca ceva se va schimba. Numai despre cei de la Parc are o vorba buna. ?Aia sunt cinstiti, dar n-au nici o putere." Omul trebuie sa aiba vreo 70 de ani, dar e vanjos. Are priviri fulgeratoare atunci cand vorbeste despre padurea lui, draga lui de padure pe care a mostenit-o de la taica-sau si de la bunicu-sau, si pe care acum nu mai pridideste sa si-o apere de cei care o ciuntesc. Asta vrea el sa-mi arate mie, acolo vrea el sa ma duca pe mine, sub Piatra Mare, mai incoace de stancarii, in padurile copilariei lui pe care, cu cat inainteaza in varsta, cu atat si le aduce aminte mai bine, parc-ar fi fost ieri.

Parasim asfaltul si urcam cu masina pe un drum forestier. Apoi lasam si masina si pornim pe jos, in sus, pe o carare abrupta ce se catara printre tufisuri. Apoi tufisurile se transforma in copaci tineri si copacii tineri in copaci batrani si grosi. Nu, Gheorghe Patea din Zarnesti nu este dintre aceia care vor sa-si vada taiate padurile mai repede, dintre aceia care ?ar da-o si pe ma-sa pentru bani." Lui nu-i trebuie banii. Lui ii trebuie padurea, ca padurea trebuie sa ramana la copii si la nepoti, sa o vada si sa se bucure de ea asa cum si el se bucura de padure atunci cand era copil si cand urca, ?uite, exact pe-aici, pe unde urcam noi acum, tot in sus." Numai ca el atunci venea pe jos, cu coasa in spinare si cu un sacutei de merinde, tocmai de la Zarnesti. Avea 13 ani si copacii i se pareau asa de mari, incat cerul se invartea imprejurul varfului. ?Bunicu-meu a trecut muntii ca sa lupte sa faca Romania Mare! Taica-meu a fost erou de razboi. Au trecut prin multe, cum am trecut si eu, si tocmai acum, cand credeam c-o sa fie bine, tocmai acum sa nu-mi mai gasesc dreptatea in tara mea? Ce tara-i asta, in care dreptatea umbla cu capul spart?" Apoi se opreste dintr-o data si arata cu degetul: ?Uite, urme de cal care urca, vezi, pe-aici a urcat si pe-aici a coborat. Uite urma de la busteanul pe care l-a tras cu calul. Era legat cu lant, nu cu funie." Mai urcam putin si el se opreste din nou, cu o figura dezolata. Pe o suprafata de vreo 10 metri sunt numai crengi de brad uriase, ramuri grele, groase. A fost un brad mare, cu diametrul de vreo 80 de centimetri. ?Avea peste suta de ani." Nenea Gheorghe e plin de obida. ?Asa fac. Sambata, duminica, de Pasti, oricand stiu ei ca oamenii stau pe la casele lor, fura. Am ajuns sa-mi tai singur padurea ca sa nu mi-o taie ei! Eu cunosc si dac-a zburat pasarea pe deasupra padurii, cunosc fiecare copac unde creste si de cand ii, si de-aia ma doare inima cand vad prapadul pe care-l fac. Ia uita-te! Astia mi i-a luat anul trecut. Trunchiurile alea au ramas de acum doi ani, si aicea, vezi, unde e trunchiul asta mare, aici a fost un brad urias, in care imi agatam eu coasa cand eram baietan. Mai incolo era pasune, vezi, iar aici tineam apa la rece, stateam culcat sub brad si ma uitam la cer."

Privesc imprejur. Padurea batranului Patea e terminata. Din frumusetea pe care o banuiesc a fi fost candva au mai ramas trunchiuri uscate si cativa brazi razleti, prapaditi, urati. Batranul alearga pe povarnisul plin de buturugi, aratandu-mi ce-a mai ramas. In cele din urma, se aseaza pe unul dintre trunchiurile taiate, enorm, uscat, mort. A obosit. Tacerea ia locul cuvintelor. Priveste in gol. Langa el, pe marea cioata si-a insirat hartiile lui, schitele in care figureaza fiecare copac, plangerile pe care el le-a facut la politie si care n-au avut niciodata nici un efect. Au fost hoti pe care i-a prins in fapt, au fost padurari ai ocolului pe care i-a surprins facand marcaje ilegale, mana in mana cu hotii de lemne, si care, drept pedeapsa, au fost doar mutati la alt ocol. Se lupta cu morile de vant. Isi da seama ca n-are nici o sansa si ca padurea lui va disparea cu totul. Dar cine, concret, cine o fura? ?Padurarii." Si mai sunt cativa, din Zarnesti, pe care el ii stie, pe care-i stie si politia, dar carora lui ii e frica sa le spuna numele. Se teme. Eu o sa plec, dar el ramane acolo, cu ei. ?Astia te omoara si pentru mai putin. Nu te mai gaseste nimeni, niciodata." Nenea Gheorghe Patea pare invins. Ar vrea sa-i fac o poza cu ciotul acela urias, al bradului in care el isi agata coasa cand avea 13 ani. Sa-i ramana amintire. ?Brazii astia au fost lasati lui bunicu-meu de parintii lui. N-a mai ramas nici unul." Isi intoarce privirea-ntr-o parte si pe fata lui butucanoasa curg lacrimi. I-e rusine ca nu-si poate stapani slabiciunea, dar durerea e mai mare ca el. Durerea unei lumi care piere, la fel ca padurea, lasand in locul ei haosul.

Rascoala pentru padure in Muntii Vrancei

La sfarsitul saptamanii, nemultumitii, in frunte cu primarul Gheorghe
Gaman, au oprit un camion incarcat cu busteni si l-au obligat pe sofer sa descarce lemnul in
padure.

?Padurea a apartinut oamenilor de sute de ani. Daca retrocedarea se va face pe vechile
amplasamente, suprafetele exploatate vor reveni acestor oameni. Directia Silvica vrea sa mai
profite de perioada cat mai detine aceasta suprafata pentru a taia ce se mai poate?, declara
primarul Gheorghe Gaman. ?Nu se poate sa taie din padurea noastra, asa, hoteste! Au profitat
destul?, spun satenii care au decis sa pazeasca padurea. Directorul Directiei Silvice Focsani,
Laurentiu Dumitrache, sustine ca suprafetele revendicate nu apartin localnicilor si ca cele ce
urmeaza sa fie retrocedate au un alt amplasament, motiv pentru care actiunea lor este ilegala.
Directorul afirma ca s-a plans ieri procurorilor pentru rebeliunea din Muntii Vrancei. ?Noi am
pus la dispozitie comunei Racoasa intreaga suprafata validata de Comisia judeteana. Aceasta
suprafata nu se afla in zona in care Ocolul Silvic Panciu executa la aceasta data taieri
conform amenajamentului silvic?, precizeaza oficialii Directiei Silvice.

Lege permisiva
Potrivit ultimei variante a pachetului legislativ privind retrocedarea proprietatilor, ?pentru
suprafetele de pe care s-a exploatat masa lemnoasa in perioada dintre validarea cererilor de
retrocedare si punerea in posesie a proprietarilor, Regia Nationala a Padurilor Romsilva va
acorda acestora beneficiul realizat, dupa deducerea cheltuielilor de exploatare, si va suporta
cheltuielile de impadurire a suprafetelor neregenerate?.

Totusi, mocanii din Racoasa sunt decisi sa ia cu asalt Prefectura Vrancea in cazul in care nu
se opreste exploatarea. Primarul Gheorghe Gaman spune ca va cere din nou ajutorul
autoritatilor judetene pentru ca situatia sa nu devina exploziva. In acelasi timp, sefii
Directiei Silvice sustin ca, ?prin noua lege de retrocedare a proprietatilor, nu se interzic
taierile in padurile ce urmeaza a se restitui fostilor proprietari?, motiv pentru care va
continua exploatarile forestiere in zona.

Hotii de lemn, mana dreapta a stihiilor

Dupa mai bine de cinci ani de la ultimul control serios in zona Harghitei, in toamna anului
2003, Garda Nationala de Mediu alaturi de inspectori ai Garzii Financiare din Arad, Mures si
Harghita au luat la puricat ocoalele silvice harghitene, precum si societatile comerciale
implicate in exploatarea forestiera din Bazinul Gheorgheni. De data aceasta, controalele s-au
finalizat cu zeci de dosare penale si destituiri ale sefilor din institutiile silvice
harghitene. Nici pana acum, vreunul dintre presupusii vinovati nu a fost condamnat penal.
Unele dintre dosare au fost solutionate de procurori cu "neinceperea urmaririi penale".

CONTINUITATE. Mells Elod, directorul Ocolului Silvic Gheorgheni, a fost trimis in judecata in
multiple dosare pentru abuz in serviciu, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Din
cercetarile procurorilor s-a constatat ca Elod a fost implicat in furtul si in afacerile
oneroase cu lemn din zona Gheorgheni. La inceputul anului 2004 au fost demisi directorul
Directiei Silvice Harghita, Ioan Micu, avansat in functia de consilier al directorului Regiei
Nationale a Padurilor, adjunctul directiei, Laczko Terezia, si seful Ocolului Silvic
Gheorgheni, Melles Elod. Interesant este ca, fiind cercetat penal, Elod si-a infiintat alaturi
de fosti silvicultori de incredere un ocol silvic particular in Bazinul Giurgeului. Cazul a
ajuns pe masa Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor.
Conform legii, fostul director nu putea fi oprit sa-si deschida un ocol silvic particular nici
de Garda de Mediu, nici de RNP. Intr-un final, Szikszai Bela, directorul Inspectoratului
Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita, in urma unei adrese primite de la Takacs
Csaba, presedintele executiv al UDMR, a aprobat infiintarea ocolului particular. Mai mult,
dintr-o adresa din 19 octombrie 2003, semnata de Melles Elod, trimisa senatorului UDMR
Verestay Attila, rezulta ca acesta ii cere ajutorul pentru a rezolva situatia dificila in care
se afla. La scurt timp, seful Garzii de Mediu, generalul Constantin Silinescu, primeste o
adresa din partea senatorului, in care este "informat" ca ancheta Garzii de Mediu a fost
facuta "la comanda". Adjuncta lui Elod, Laczko Terezia, a fost mutata "disciplinar" la Parcul
National Cheile Bicazului-Hasmas, o rezervatie naturala atinsa in trecut de taierile masive,
sub pretextul doboraturilor de vant. Noul director al Ocolului a fost numit Florin Mihaila,
fost brigadier la Ocolul din Toplita. Numele acestuia este vehiculat in doua dosare penale din
anii 2002 si 2005 in legatura cu taieri ilegale. In primavara acestui an, Ocolul Silvic de la
Gheorgheni a fost desfiintat.

Cei mai cunoscuti oameni de afaceri care exploateaza lemn in zona Gheorgheni sunt Emil Len, in
zona Lazarea, Gyorfy Tihomir sau Sandor Pongracz, care detine societatea "Fundamenta",
implicata in scandaluri privind furtul de lemn.

HOTIE CU PADURARI. Functionarii Ocolului Silvic Gheorgheni Szakacs Istavan si Antal Csaba au
fost trimisi in judecata pentru fals. Acestia detineau functiile de directori executivi ai
societatilor comerciale "Compos Eximp" si "Vileco", implicate in exploatarea forestiera, desi
declarasera ca nu detin afaceri private. Directorul Melles Elod alaturi de directorul tehnic
al DS Harghita detineau societatea "Hardev-FPT", cu domeniul de activitate secundar
activitatii silvice. Elod detinea 30% din societatea "Aldi", tot cu domeniu de activitate
"forestier".
Pentru a fenta legislatia, 15% din firma "Compos" a tehnicianului Szakacs, responsabil cu
planificarea (activitate premergatoare taierilor), erau detinute de ONG-ul "Asociatia FSC
Romania", din care faceau parte aproape toti salariatii din Ocolul Silvic Gheorgheni, in
frunte cu Elod si cu sefii de districte (compartimente) ale institutiei silvice. Firma
"Compos", implicit Asociatia FSC, a avut relatii contractuale curente cu Directia Silvica
Miercurea Ciuc. O alta asociatie, "Pro Silvae", a fost constituita in ianuarie 2002 si i-a
avut ca fondatori pe tatal directorului DS Harghita (Ioan Micu), pe tatal sefului Ocolului
Silvic Gheorgheni (Melles Elod), pe sotia contabilului de la Ocol si pe sotul responsabilei cu
problemele de fond forestier, inginerul Szabo Maria. Cel mai putin sifonat de acest control a
fost Ioan Mihoc, director responsabil cu controlul la DS Harghita, sanctionat cu retinerea a
10% din salariu. De remarcat ca Mihoc va fi avansat mai apoi in ierarhia silvica, la fel cum
in urma controlului din 1999 inginerul Micu a fost avansat ca director al DS Harghita.

JAF CU ACTE. In plasa politistilor harghiteni au cazut si Csibi Tiberiu, contabilul-sef al
Ocolului Silvic Gheorgheni, Gyorffi Denes, subinginer al aceleiasi institutii, si Incze Josef,
fost sef de district in zona Ditrau, subordonat Ocolului Gheorgheni. Cei trei au fost
cercetati de politisti intr-un dosar in care este implicat acelasi Melles Elod. Silvicultorii
au fost acuzati de afaceri privind reimpadurirea ocolului, derulate prin fundatii si firme
detinute de apropiati ai acestora si de falsuri menite sa acopere afacerile oneroase.

"Dosarul reimpadurirea" devoaleaza metodele (sustinute de acte oficiale) prin care sefii
Ocolului Silvic Gheorgheni au mimat operatiunile de impadurire, lucrari care au fost platite
cu sume considerabile din fonduri publice, dar care nu s-au realizat in totalitate. In zona
Ditrau au fost alcatuite liste ale proprietarilor privati de paduri care au solicitat
reimpaduriri in urma doboraturilor de vant si care au platit sume de bani pentru aceasta.
Ocolul Silvic a decontat lucrari de reimpadurire in aceasta zona fara ca ele sa fie efectuate
in realitate. Unii dintre cei care au pus la cale "schema reimpaduririlor fictive" au fost
scosi de sub urmarire penala de procurori. Motivul: nu ar fi stiut ca datele mentionate in
actele pe care le-au semnat sunt false. Inginerul silvic Pan Antal a declarat ca 70% din
reimpaduriri s-au facut doar pe hartie si ca banii destinati operatiunilor, in special la
composesorate, au fost pur si simplu furati.

DESERTUL DE RUMEGUS. Un adevarat pericol pentru mediu

DEZASTRU. Timp de trei ani, pe raza Ocolului Silvic Gheorgheni s-a desfasurat un jaf
organizat, girat de conducerea silvica. Firmele "de casa" ale silvicultorilor au primit
autorizatii de exploatare a lemnului dupa ce au inceput taierile, in plus licitatiile pentru
lemn au fost majoritatea trucate. In anul 2002, Garda de Mediu a constatat ca au fost furati
peste 10.913 metri cubi de lemn din padurile ce nu au fost date in posesia persoanelor
particulare si pe care Ocolul Silvic Gheorgheni a refuzat sa le pazeasca. Conducerea ocolului
a taiat masiv lemn din aceleasi paduri neretrocedate. Astfel ca, de la o cantitate de 3.700 de
metri cubi aprobata spre taiere, s-a ajuns in final la 7.800 de metri cubi.

Aceasta practica a condus la declansarea doboraturilor de vant din zona Remetea si comuna
Lazarea, dupa care au urmat furturile si exploatarea/manipularea ilegala de lemn. Conform
documentelor de control, conducerea ocolului a intocmit acte fictive pentru un volum de 42.400
mc (masa lemnoasa a fost subevaluata) ? o suprafata de 150,7 hectare de padure; au fost
incalcate procedurile de taiere (documente de provenienta, insotire si transport) pentru un
volum de 42.400 mc; nu a fost evaluata masa lemnoasa de pe suprafata de 219,9 hectare, fapt ce
a condus la eliberarea de acte false pentru 30.000 mc de lemn exploatat; personalul silvic a
eliberat documente de provenienta unor persoane care nu aveau acest drept, astfel ca 16.262 mc
de lemn au fost vanduti ilegal. In total au fost "spoliati" circa 200.000 metri cubi de lemn.
Sau, cel putin, atat au putut demonstra anchetele institutiilor de control.

CUM SE RADE O PADURE. Unul dintre cazurile exponentiale ale situatiei de la Gheorgheni este
distrugerea padurii "Alsoerdo" din vecinatatea comunei Lazaresti. La fata locului, doua
varfuri montane sunt complet defrisate oficial din cauza doboraturilor de vant, neoficial cu
ajutorul hotilor de lemn si al firmelor apropiate conducerii Ocolului Gheorgheni. Directia
Silvica Harghita sustine ca in zona "Alsoerdo" a avut loc o doboratura masiva de vant de circa
100.000 de metri cubi. Aproape jumatate din aceasta cantitate de lemn nu a fost identificata
la fata locului (subevaluarea masei lemnoase), astfel ca s-a "evaporat". Cealalta jumatate
pentru care au fost facute "acte de punere in valoare" (APV) a fost exploatata de firme
apropiate conducerii ocolului, de exemplu SC Fundamenta SRL. Initial, in anul 2002, Inspectia
Teritoriala de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Brasov a constatat sustragerea a peste 10.000
de metri cubi din padurea privata "Alsoerdo", in valoare de peste 14 miliarde de lei. Pe acel
loc au avut mai apoi loc doboraturile masive de vant, favorizate de furturile si distrugerea
padurii.

O alta combinatie ingenioasa a fost aceea facuta de o autointitulata "Asociatia proprietarilor
de paduri Lazarea" si de "Asociatia 10 brazi", care a pretins ca reprezinta interesele
proprietarilor de paduri din zona Lazarea. Cele doua fundatii au beneficiat ilegal de padurile
si doboraturile de vant particulare, in total circa 350 hectare de padure. Exploatarea si
analiza doboraturilor de vant au fost facute insa de Directia Silvica Harghita, care a primit
mandat de exploatare de la cele doua asociatii. Falsurile si ilegalitatile de la "Alsoerdo" au
fost descoperite de inspectorii Garzii Financiare Arad. Pagubele au fost estimate la circa 17
miliarde de lei. Au fost audiate peste 200 de persoane.

In privinta furtului lemnelor provenite din doboraturi, au fost audiate de politisti peste 400
de persoane. In exploatarea ilegala a padurii "Alsoerdo" au mai fost implicati viceprimarul
comunei Lazarea, Ferencz Carol, dar si directorul Melles Elod, care au avizat taieri pe o
suprafata de 1,8 hectare de padure, desi nu exista o cerere a Primariei Lazarea pentru
efectuarea acestora. Actualul viceprimar al comunei Lazarea, Keresztes Elemer, sustine ca
doboraturile de vant de la "Alsoerdo" plus alte cantitati de lemn au fost exploatate de "mafia
lemnului" din zona. Acesta sustine ca a fost amenintat cu moartea de hotii de lemn din Lazarea
care lucreaza mana in mana cu padurarii. La fel, locuitorii din Lazarea au fost amenintati ca
li se vor da foc la case daca dau declaratii privitoare la furturi, 27 dintre ei au depus
plangeri pentru amenintare.

In comunele vecine localitatilor Remetea si Lazarea functioneaza, potrivit surselor, peste 100
de "gatere", care lasa in urma adevarati munti de rumegus din productia de cherestea.
Rumegusul este depozitat in apropierea raurilor, ceea ce duce la distrugerea faunei acvatice.

AUTOR NECUNOSCUT. Primarul orasului Toplita, Nicolae Baciu, detine inregistrari video facute
in locurile defrisate de hotii de lemn. La fata locului se observa cum padurea a fost secerata
de "specialisti". La marginea drumului forestier, padurea este intacta, pentru ca in
interiorul ei copacii sa fie retezati cu ferastraiele mecanice la jumatate de metru de pamant.
Hotii au furat din padurile Primariei Toplita, precum si din cele particulare sau ale Ocolului
Silvic. Conform celor declarate de tehnicianul silvic Pal Antal intr-un memoriu adresat
Guvernului, in perioada 2001-2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Harghita a constatat ca au fost furati peste 12.000 de metri cubi de material lemnos din
padurile Primariei Toplita.
Nu exista nici un dosar de urmarire penala impotriva celor implicati, desi "gura satului"
vorbeste despre ei. Mai mult, surse locale sustin ca jaful de la Toplita s-a facut cu acordul
padurarilor si al sefilor Ocolului Silvic. Din informatii de presa rezulta ca o parte din
lemnul furat a fost prelucrata de societatea lui Sorin Mandru, fiul ex-prim-procurorului din
Toplita. La acea data, seful Ocolului Silvic Toplita era Catalin Mutica, actual director al DS
Harghita. Tehnicianul silvic Antal sustine ca a depus o plangere la Parchetul National
Anticoruptie (PNA) Targu Mures in februarie 2005 si ca cercetarile PNA sunt in curs de
desfasurare.

Pe acelasi tipar, al furturilor pentru care nu se gasesc vinovati, inspectorii Garzii
Financiare Arad au constatat taierea abuziva a circa 1.200 de metri cubi de lemn (fara acte
legale) in localitatea Suseni, zona aflata sub jurisdictia Ocolului Silvic Tulghes. Lemnul a
fost vandut la pretul derizoriu de 150.000 de lei/mc, in conditiile in care pretul minim pe
piata era 1 milion de lei/mc. Suspiciunile se indreapta spre primarul localitatii si spre
functionarii directiei silvice, precum si spre institutiile de control silvice (ITRSC
Harghita-Brasov). Padurea taiata apartinea proprietarilor particulari, cei mai afectati de
taierile din zona.
O statistica neoficiala acrediteaza ca circa 40% din padurile particulare au fost taiate in
judetul Harghita, multe inainte de retrocedare, dar si dupa, deoarece nu au fost pazite
deliberat de silvicultori. Conform legii, functinarii RNP au datoria sa pazeasca padurile
particulare. Aceeasi situatie se intalneste si in zona Bilbor, proprietarii disperati
cerandu-i intr-o audienta ministrului Agriculturii si Padurii, Gheorghe Flutur, sa le
protejeze padurea. In zona Ditrau, hotii neidentificati inca au "devastat" padurile
retrocedate ale Bisericii Reformate.

FURT ORGANIZAT. La baza sistemului opereaza hotii de lemn vegheati de padurarii simpli. Lemnul
furat este vandut firmelor producatoare de cherestea. Fiecare firma se afla in "gratiile" unui
politist sau sef din sistemul silvic. Patronii isi platesc protectorii cu un procent (10%) din
"lemnul negru" pe care il exploateaza. Peste acestia troneaza politicieni si directori ai
Directiei Silvice cu sediul la Miercurea Ciuc. Presa din Toplita a relatat astfel de "cumetri"
dintre hoti de lemn si reprezentanti ai statului, in urma unor declaratii venite chiar din
partea celor care au participat la furturi. Fireste, acestia erau nemultumiti de faptul ca
fusesera scosi din sistem. Un alt fenomen depistat este cel al furtului de subzistenta. De
cele mai multe ori, proprietarii isi fura propria padure in lipsa avizelor de taiere emise de
ocoalele silvice. Furturile se fac primitiv, fiind folosite animale pentru transportul
bustenilor. Proprietarii ii acuza pe padurari ca nu le permit sa-si exploateze padurea, dar ii
lasa pe afaceristi sa taie discretionar, pentru ca sunt mituiti. Paradoxal, "furtul de
supravietuire" este mult mai atent supravegheat decat marele trafic cu lemn. Politia
furnizeaza mandra statistici ale unor persoane care au zeci de dosare de furt de lemn, pentru
ca au sustras cantitati derizorii, de cativa copaci.

POLITIA "TINE DE SASE"

HOTII, LA TREABA. Sub protectia Politiei
Presa locala a relatat ca in zona Galautas-Toplita paznicul padurii, Geli Groza, se afla
intr-o "colaborare" cu primarul localitatii, colaborare ce se lasa cu taieri masive din
padurile Primariei. Furturile s-au extins pe Dealul Ciscului, zona Diulohaz, chiar si in
padurile Ocolului Silvic Toplita. In alte marturii facute presei de fosti hoti de lemne se
spune ca insusi seful Ocolului Silvic Toplita, Dusa Codrut, face afaceri cu lemn prin
intermediul unui om de afaceri local, Ovidiu Bors. Mai mult, silvicultorii topliteni sunt
acuzati ca au impus o cota de 10% firmelor care manipuleaza lemn la negru. Dintre cei care
s-au imbogatit din afaceri cu lemn au fost "devoalati" fiul unui procuror sau fiul unui
presedinte de composesorat din zona. Traficul cu lemn este supervizat de politisti care
primesc circa 3 milioane de lei (100 de dolari) pentru un transport. Politistii insotesc
transporturile cu lemn pentru a elibera drumul de eventuale probleme. Numele vehiculate in
acest "mic trafic" sunt ale unor simpli subinspectori de politie (Ioan Colceriu, Luca Razoare,
Florin Cadar). O data cu schimbarea politica din toamna anului 2004, noii sefi ai Politiei
Harghita au dispus controale in zona Toplita in urma carora au cazut cativa mici
"intermediari".
Conform datelor oficiale ale Inspectoratului Judetean de Politie Harghita, in ultimii 5 ani
prejudiciile cauzate de exploatarile ilegale s-au cifrat la numai 18 miliarde de lei. Conform
IPJ, au fost confiscati doar 8.600 de metri cubi de lemn in acelasi interval si peste 2.000 de
dosare penale care au ca obiect infractiuni silvice.

CERCETARE
Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor
de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de
lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat
prezentarea tuturor aspectelor privitoare la acest fenomen ? de la impactul ecologic al
defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile
incontrolabile de "lemn negru".

SPATIILE VERZI SI BAZELE SPORTIVE ALE CLUJULUI SUB ASEDIUL AUTORITATILOR

Protestam contra intentiei Consiliului Judetean Cluj si respectiv Primariei si Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca de a realiza sau aproba / tolera distrugerea si inlocuirea cu diverse constructii (MALL-uri, ansambluri de locuinte, cladiri cu rol comercial sau cultural etc.) a unei serii intregi din putinele spatii verzi si terenuri de sport pe care la mai are orasul nostru dupa pierderile continue suferite in ultimii 15 ani in acest domeniu si dupa extinderea haotica, ce nu a lasat nici o zona verde sau teren pentru sport si recreatie in zonele rezidentiale sau de alta natura aparute dupa 1990.

Consideram nu doar inoportune ci de-a dreptul iresponsabile intentiile Consiliului Judetean de:
– realizarea unui complex comercial si altor cladiri in locul Stadionului Ion Moina si a terenurilor de sport din zona (HCJ 88 / 2005 si 102 / 2005);
– realizarea unui ansamblu tip Mall in zona Parcului Est in locul actualelor spatii verzi si terenurilor de sport (HCJ 88 / 2005 si 128 / 2005);
– realizarea unor noi cladiri in zona Parcului Mare (HCJ 88 / 2005)
– extinderea nefericit implantatei zone industriale ("Parcul Industrial Tetarom") din vecinatatea Parcului Etnografic Romului Vuia si a padurii si zonei de agrement Hoia;

Consideram la fel de daunatoare Clujului si intolerabile intentiile Primariei / Consiliului Local de:
– realizare a unui parc de distractii in locul Parcului Colina;
– autorizarea de constructii in padurea si zona de agrement Faget;
– aprobarea realizarii de blocuri de locuinte in Parcul Rozelor;

La fel de impardonabile sunt intentiile de:
– desfiintare a bazei sportive Unirea si transformarea in zona de constructii;
– realizarea unor spatii comerciale in Parcul Calvaria
– aprobarea realizarii de benzinarii, garaje, parcari etc. pe spatii verzi;

Condamnabila este si politica de a nu prevedea si conserva nici o zona actualmente neconstruita de la periferie pentru viitoare parcuri sau terenuri de sport si acceptarea "indiguirii" cartierelor actuale cu noi zone compacte de constructii. De exemplu cartierele Manastur si Grigorescu, atat de deficitare in spatii verzi si terenuri de sport in interior, in loc sa fie acum prevazute cu o "centura verde" de jur imprejur, urmeaza sa fie "etansate" de o centura de alte zone construite cuprinzand zonele Groapa Mosului, V.Garbaului, viitoarele complexe comerciale Polus si Cora, viitoarele cladiri ce vor ocupa actuala zona de agrement de la capatul strazii Donath (pentru care noile drumuri de buldozer ii prevestesc deja sfarsitul… )

La periferia cartierelor Zorilor sau Gheorgheni nu se prevede nici o zona verde sau de terenuri de sport ci se dau peste tot autorizatii de constructie. La fel pe dl.Lombului, in Becas sau Buna Ziua vedem noi proiecte de ansambluri rezidentiale nu si de zone verzi sau de sport si
agrement…

Ar trebui nu doar stopate toate aceste practici condamnabile de reducere a putinelor spatii verzi si sportive existente, ci si trecut la realizarea masiva de noi parcuri si amenajari pentru sport, nu doar la periferie, ci si in interiorul orasului, pentru ca ele trebuie sa fie aproape de cetatean, la cel mult cateva minute de locuinta sa. In plus, amenajarile sportive ar trebui sa fie in mare parte gratuite sau la pret accesibil. Realizarea unui nou stadion in exteriorul orasului sau includerea Fagetului in intravilan nu sunt solutii si nu pot nici masca nici compensa faptele care aduc atingere dezvoltarii durabile a orasului.

In loc de masuri hotarate de stopare a betonizarii si asfaltizarii a ce a mai ramas, vedem cum s-au "plombat" ultimele spatii neconstruite din centrul orasului cu sedii de banci si firme (cladirile Bancii Agricole, BCR, Bancii Transilvania, Romtelecom….) in conditiile in care sunt atatea "maghernite" in zona centrala unde de exemplu se puteau cumpara si demola cateva case vechi de mici dimensiuni cu aspect modest si fara valoare de patrimoniu… Colac peste pupaza nici macar nu li s-a impus acestor agenti economici cu dare de mana sa asigure in noile sedii
parcaje subterane pentru angajati si clienti, fapt care a dus la o accentuare a aglomeratiei in zona…

Actualul val de agresiune nu este primul, dar este cel mai amplu si pare chiar coordonat. Si in trecut autoritatile, in loc sa protejeze si sa extinda putinele spatii verzi ale orasului, au vrut sa puna la cale sacrificarea acestora. Amintim de exemplu tentativa Primariei de a realiza un centru bancar in Parcul Mare la inceputul anilor ’90, tentativa de defrisare a Parcului Stefan cel Mare si de tentativa de a realiza piata de gros in Parcul Est acum cativa ani, toate stopate cu
greu prin contributia ONG clujene de mediu (inclusiv a noastra). Esecurile de atunci nu par sa fi potolit apetitul autoritatilor pentru anihilarea a ceea ce a mai ramas din parcurile si terenurile de sport ale orasului nostru, pe principiul iresponsabil de tip "bani sa iasa si dupa noi potopul" care se pare ca sta tot mai mult la baza atitudinii celor alesi de noi ca si cetateni si platiti de noi ca si contribuabili sa apere patrimoniul public si viitorul Clujului….

Clubul de Cicloturism NAPOCA este o asociatie sportiva si ecologista care militeaza pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. A luptat si va lupta, alaturi de alte ONG de mediu, pentru mentinerea si extinderea spatiilor verzi si
amenajarilor sportive in Cluj-Napoca. De asemenea activeaza pentru incurajarea practicarii sportului si unei vieti mai sanatoase in randul clujenilor si pentru redarea orasului catre locuitorii sai inclusiv printr-o schimbare a politicii publice in domeniul transportului in favoarea traficului pietonal si biciclistic si transportului in comun ca alternative la cel automobilistic care sufoca orasul si ocupa spatiul public. Nu in ultimul rand ne opunem activitatilor poluante in general (cum este tolerarea traficului greu, industriei si engros-urilor in zona centrala a orasului) si actualului management defectuos al deseurilor si apelor, precum si haosului urbanistic care caracterizeaza evolutia (?) orasului nostru in ultimii 15 ani.

Apelam la toate ONG de mediu, la cluburile si asociatiile sportive, la organizatiile profesionale din domeniul urbanismului si la locuitorii Clujului in general sa isi manifeste energic opozitia fata de intentiile autoritatilor de a distruge zonele verzi si terenurile de sport. Vom actiona inclusiv in justitie pentru a incerca sa salvam ce se mai poate si speram sa gasim un sprijin cat mai larg in acest demers.