Ucraina a demarat la inceputul acestui an constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO. Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wild Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii. Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. Proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului.
In ceasul al 11-lea, autoritatile de la Bucuresti au reactionat la randul lor, solicitand Ucrainei sa opreasca lucrarile canalului pana la realizarea unui studiu independent care sa evalueze impactul constructiei asupra mediului inconjurator din Delta Dunarii. Reactia statului roman vine insa foarte tarziu, dupa ce ucrainenii au inceput constructia canalului, cu toate ca autoritatile de la Bucuresti stiau de planul Kievului inca din anul 2001.
Proiectul beneficiaza de sprijinul total al Guvernului ucrainean, care este dispus sa treca peste orice pentru a il duce la indeplinire. De altfel, desi proiectul incalca atat legislatia internationala de mediu, cat si legile interne ucrainene, Kievul considera ca este indreptatit sa finalizeze aceasta constructie.
Prin constructia acestui canal Ucraina incalca urmatoarele angajamente internationale asumate de Kiev: Conventia asupra zonelor umede – Ramsar, 1971; Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural – Paris, 1975; Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa – Berna, 1979; Conventia privind diversitatea biologica – Rio de Janeiro, 1992; Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale – Helsinki, 1992; Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea – Sofia, 1994, si Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera – Galati, 1997.
Consideram ca numai impreuna cu societatea civila ucraineana, dornica de o democratizare reala a Ucrainei, societatea civila romaneasca poate actiona la forurile europene si internationale pentru oprirea acestei constructii. De aceea ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media incep o campanie mediatica al carei scop este salvarea Deltei Dunarii in fata acestei amenintari. Numai eforturile conjugate ale societatii civile responsabile din Romania si Ucraina pot avea sorti de izbanda. Va asteptam alaturi de noi.
Ziarul ZIUA,
membru al Clubului Roman de Presa (CRP),
al Asociatiei Mondiale a Ziarelor (WAN),
al Federatiei Internationale a Jurnalistilor (FIJ)

Asociatia Civic Media,
membra fondatoare a Conventiei Organizatiilor de Media din Romania (COM),
membra fondatoare a Organizatiei de Media din Sud Estul Europei (SEEMO),
afiliata la Institutul International de Presa (IPI)

Orasul Baia de Aries si localitatile din aval ar putea fi grav afectate de o rupere a barajului lacului de decantare de la Valea Sartes. Liderul sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ieri ca galeriile de deviere a apelor din decantor sint colmatate in proportie de 70 la suta, iar
in cazul in care ploile vor continua, blocajul acestora ar putea duce la suprasolicitarea barajului si ruperea acestuia. In acest caz, apa cu steril ar putea ajunge in Aries si, de acolo, pina in Marea Neagra.

Luca Moga, topograf de meserie, s-a deplasat ieri la decantorul Valea Sartes, unde a verificat, impreuna cu directorul decantorului, Gheorghe Plesa, starea colmatarii galeriei de deviere a apelor din decantor. "Pe unele portiuni, gradul de colmatare este de 70 la suta. Acum ploua la
Baia de Aries. Deocamdata, nu exista pericolul de rupere a barajului, dar muncitorii de la decantor au plecat acasa si a mai ramas numai unul la paza cu seful decantorului", a mai spus Moga. El a mai precizat ca nu doreste ca aceste declaratii sa fie privite ca o fatalitate, insa se simte dator sa informeze populatia despre riscurile pe care le-ar putea avea colmatarea
completa a galeriei, care ar putea duce la ruperea barajului. "In conditii normale, decolmatarea dureaza doua saptamini. O ploaie de o ora ar putea inchide complet galeria, sintem ingrijorati de acest aspect. Daca se va rupe barajul, continutul de apa si steril ar fi o adevarata bomba ecologica, care ar rade totul pe o raza de 4 kilometri in amonte si 11 kilometri in aval.
Poluarea de la Baia de Aries ar putea ajunge pina in Marea Neagra, ca si cianurile de la Baia Mare", a mai spus Luca Moga, presedintele sindicatului Ariesmin.

Continua protestele

Marti dimineata, pentru a doua zi consecutiv, angajatii exploatarii miniere au refuzat sa intre in subteran in semn de protest. Contactat telefonic de EVZ, liderul sindicatului Ariesmin, Luca Moga, a declarat ca peste 100 de mineri s-au adunat in cursul diminetii pe peronul minei si au refuzat sa reia lucrul, solicitind garantii ca isi vor primi salariile. "Azi dimineata (ieri – n.r.) ne-am adunat pe peronul minei pentru a-i informa pe angajati de cele discutate la Prefectura Alba, iar vestile nu au fost de natura sa-i bucure. Practic, le-am spus ca nu s-a rezolvat nimic concret si nu avem garantii ca se va rezolva", a precizat Moga. El a mentionat ca numarul de protestatari a fost mult mai mic, intrucit directorul Ariesmin a dat dispozitie ca autobuzele societatii sa nu-i mai imbarce pe oameni. "Directorul a spus ca nu vrea sa mai cheltuiasca bani pe motorina, daca oamenii nu muncesc", a precizat Luca Moga. Minerii din Baia de Aries vor picheta miine Prefectura judetului Alba, pentru a-si exprima nemultumirile legate de neincasarea salariilor aferente lunii trecute. Cererea sindicalistilor a fost aprobata de Primaria municipiului Alba Iulia,
astfel incit, in cazul in care nu se vor rezolva problemele, pichetarea se va desfasura incepind cu ora 10.00.

"Daca se va rupe barajul, continutul de apa si steril ar fi o adevarata bomba ecologica, care ar rade totul pe o raza de 4 kilometri in amonte si 11 kilometri in aval. Poluarea de la Baia de Aries ar putea ajunge pina in Marea Neagra, ca si cianurile de la Baia Mare".

Luca Moga, liderul sindicatului Ariesmin

Evidence indicates that PM increases deaths from cardiovascular and respiratory diseases. Even a short-term rise in PM concentrations increases the risk of emergency hospital admissions for cardiovascular and respiratory causes. PM is made up of tiny particles, varying in size, composition and origin. Inhaled, the coarse fraction (PM10 – particles with a diameter smaller than 10 ¦m) may reach the upper part of the airways and lung). What are called fine particles (PM2.5 -with a diameter smaller than 2.5 ¦m) are more dangerous, as they penetrate more deeply into the lung and may reach the alveolar region.

Sources of PM air pollution

Transport and use of fossil fuel in households are the major contributors to PM air pollution. In particular, diesel combustion contributes a third of total emissions of PM2.5

International nature of the problem

Owing to the transboundary movement of PM, a substantial part of concentrations in a country originates in emissions from other countries.

What can be done about air pollution?

Activities to manage air quality at the local, regional and national levels need to be integrated to improve air quality in cities. Measures such as traffic management or improved urban design at the local level alone may be very cost-effective in reducing the exposure of people living in hot spots, but of limited effectiveness for the protection of society as a whole. Providing alternatives to private motorized vehicles, particularly public and non-motorised transport such as trains, cycling and walking, may lead to changes in people?s behaviour and would reduce traffic congestion and influence long-term trends in transport demand and pollution emission.

Other measures – such as increasing energy efficiency, using cleaner fuels in households, industry and vehicles, and using end-of-pipe controls such as particle filters – are also important for the reduction of pollution and population exposure. They are not sufficient, however, without society?s commitment to clean air. Long-term planning, fiscal incentives, legislative measures and communication with the public are all necessary to achieve this result.