Potrivit datelor Serviciului Piscicol de Stat, din acestea pot fi valorificate pentru cresterea si inmultirea pestelui 1200-2400. insa numai 286 de detinatori de bazine au avize ecologice la titlul de folosinta separata si autorizatii de valorificare piscicola, eliberate de autoritatile pentru mediu. Celelalte bazine se exploateaza ilegal sau nu sint atribuite in folosinta.
Mai mult ca atit, tara noastra dispune de pachetul actelor legislative si normative pentru gestionarea acestor obiecte acvatice. in ultimele modificari la Codul Apelor (CA) e stipulat ca toate obiectele acvatice sint parti componente ale fondului unic al apelor si trebuie sa fie gestionale de stat. insa unele institutii de stat si organe ale administratiei publice locale intentionat ori din alte considerente au interpretat iresponsabil prevederile legislatiei. Departamentul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, de exemplu, prin scrisoarea nr.07-05-2614 din 09.06.00, adresata Prefecturilor, Consiliilor judetene si Agentiilor teritoriale de privatizare, explica precum ca terenurile fondului apelor pot fi atribuite in baza contractelor de arenda, fapt ce contravine Codului Apelor (art. ½). in baza acestui document eronat autoritatilor publice locale au dat in arenda pe un termen de pina la 99 ani un numar impunator de bazine acvatice. Pentru arenda terenurilor aflate sub apa au fost fixate plati similare terenurilor agricole. Actualmente, arendasii legalizeaza folosirea separata a apei obtinind titlul de stat.
Exista bazine acvatice pentru care contrar prevederilor CA, art. ½ (3) au fost eliberate cite 2 titluri de folosinta separata (lacul de acumulare Taraclia si iazul din s. Romanesti, r-nul Straseni), creindu-se situatii de conflict asupra proprietatii.
in multe primarii din raioanele Leova, Ungheni, Calarasi, Orhei (contrar prevederilor CA, art. 1/3 ?Bazinul acvatic este indivizibil?) bazinele apartin unor proprietari, iar barajele au fost repartizate in calitate de cote valorice altor proprietari.
Unii proprietari de pamint, care fara a obtine hotarirea Guvernului de schimbare a destinatiei terenului si contrar CA, art. 12 au construit si exploateaza bazine de apa. Spre exemplu: in s.Lapusna bazinul de apa construit fara proiect surpa temelia gospodariei aferente. Serviciul Silvic Orhei a construit ilegal pe teritoriul ocolului silvic Seliste un bazin de apa, schimbind directia piriului, astfel lipsind de apa alte doua iazuri in aval si creind pericol de inundare a terenurilor agricole amplasate in aval.
Dar iata si alte exemple de incalcare flagranta a legii. Autoritatile publice din comuna Voinescu, r-nul Hincesti, cu acordul Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, a repartizat ilegal taranilor cote de teren in fisia riverana de protectie a riului Prut. Astazi proprietarii de pamint se pling ca se prabuseste malul si li se micsoreaza cota terenului dat in folosinta. Majoritatea bazinelor de apa se exploateaza fara a se tine cont de regulile respective aprobate in conformitate cu prevederile CA, art. 75, 76. Detinatorii bazinelor de apa stabilesc regimuri proprii de mentinere a nivelului si de evacuare sau golire (desertare) in aval a apei, creind pericol de inundare si alte efecte nedorite.
Ar putea fi insirate inca o serie de exemple ce denota dezordinea in exploatarea bazinelor acvatice. Pentru a ameliora situatia e necesar sa se urgenteze instituirea unui organ de stat pentru gestiunea fondului apelor, care i-ar obliga pe detinatori sa elaboreze regulile de exploatare a bazinelor acvatice, in care se va determina destinatia prioritara, ele fiind aprobate in conformitate cu Codul Apelor. Apoi numai in baza acestora sa se elibereze titlul de folosinta separata.