[b]POLUANŢII ORGANICI PERSISTENŢI. MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA[/b]
(Material informational pentru Ora ecologica)
in ultimele decenii, odata cu cresterea numarului populatiei de pe glob si necesitatilor ei, se inregistreaza o crestere considerabila a producerii diferitor substante si articole sintetice, in componenta carora intra compusii chimici care, in timpul fabricarii si utilizarii, prezinta un pericol mare pentru sanatatea oamenilor si mediul ambiant. Plus la aceasta, incepand cu mijlocul secolului trecut, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor in agricultura, aplicarea intensiva a carora provoaca efecte toxice asupra tuturor fiintelor vii.
O categorie deosebit de periculoasa a compusilor mentionati o prezinta poluantii organici persistenti (POP) care se utilizeaza in industrie si agricultura si, in unele cazuri, se genereaza in cadrul proceselor industriale si in rezultatul arderii.
POP prezinta pericol extrem de mare din urmatoarele cauze:
– se mentin in mediul inconjurator pana la descompunerea partiala sau completa un timp foarte lung;
– se transporta la distante mari de la surse;
– se depun in tesuturile organismelor vii, unde nimeresc din hrana, apa, aerul inspirat;
– au un diapazon vast de actiune toxica.
in rezultatul valorificarii intensive a suprafetelor arabile in Republica Moldova, aplicarii nejustificate a pesticidelor, inclusiv si a celor interzise, presingului antropogen deosebit de evident din cauza densitatii inalte a populatiei, in prezent tara noastra este una din cele mai poluate din lume cu POP.
Exista doisprezece poluanti organici persistenti care poseda efecte toxice si influenteaza asupra organismelor vii:
a) Pesticide: aldrina, dildrina, DDT, heptaclor, mirex, clordan, taxofena, endrina;
b) Substante chimice industriale: hexaclorbenzolul (se utilizeaza si in calitate de pesticid), BPC (bifenili policlorurati);
c) Produse secundare de la ardere: diaxine, furane.
Pericolele reale pe care le reprezinta POP pentru natura si oameni impun necesitatea acuta de a minimiza sa pe masura a lichida actiunile negative ale poluantilor organici asupra biosferei.
Un pas important in aceasta directie este semnarea si ratificarea de catre Republica Moldova a Conventiei din Stocholm adoptata la 23 mai 2001.
Cum influenteaza poluantii organici persistenti asupra factorilor de mediu?
[b]Impactul asupra apei[/b]
in majoritatea bazinelor acvatice, cursurilor de apa, marilor si oceanelor sunt depistate diferite concentratii de pesticide si alte substante organice persistente. Urme ale acestor compusi sunt atestate in apa de ploaie, precum si in cea provenita de la topirea ghetarilor din munti. in mod direct, POP in concentratii mici nu influenteaza calitatea apei, nu se rasfrang asupra aspectului lor. Doar in cazul unor cantitati mai mari de pesticide apa capata un miros specific, caracteristic acestor tipuri de substante. Datorita proceselor de migrare, pesticidele impreuna cu apa de ploaie se infiltreaza in straturile freatice si chiar in cele arteziene. Astfel, in forajul de pe teritoriul fabricii de vin din Slobozia Mare, raionul Cahul, au fost depistate concentratii de pesticide care depasesc normele sanitare.
[b]Impactul asupra aerului[/b]
Prezenta poluantilor organici persistenti in aer se datoreaza emisiilor de la intreprinderile chimice si fabricile de ardere a deseurilor, tratamentului chimic al plantelor agricole si al suprafetelor de padure contra bolilor si daunatorilor, evaporarii si sublimarii lor de pe invelisul solului etc.
Aerul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din preajma fabricilor de incinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. in cazurile dispersarii intentionate a pesticidelor (contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole) se simte un miros puternic ce irita organele respiratorii si chiar provoaca dureri de cap. in Moldova s-au inregistrat mai multe cazuri, inclusiv in vara anului 2003, cand unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii in zona cu aer poluat. Se observa o acumulare sporita a pesticidelor in praful degajat. De exemplu, daca continutul obisnuit de DDT in aerul atmosferic este de 0,000004 mg/l, apoi in pulberi el se ridica pana la 0,04 mg/l, concentratia maxim admisibila (CMA) pentru fiecare din ele fiind respectiv de 0,003 ? 51,6 ×10-6 si 1 ? 102×10-6.
[b] Impactul asupra solului[/b]
Solul este recipientul cel mai prielnic pentru acumularea diferitor substante de provenienta tehnogena, inclusiv a pesticidelor clororganice si altor poluanti organici persistenti.
in prezent nu poate fi gasit macar un loc pe suprafata terestra, inclusiv in rezervatiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide. Continutul de fond al pesticidelor in sol constituie cateva parti de miligram. Se considera ca pesticidele nu influenteaza semnificativ proprietatile solului. insa ele au proprietatea de a mari concentratiile in sirul trofic: plante, insecte, animale de prada, om.
Uneori poluarea solului cu pesticide poate fi semnificativa si cu consecinte negative de lunga durata. Din lipsa de disciplina tehnologica sau neatentie, imprastierea pesticidelor are loc la incarcare-descarcare sau la stationarea agregatelor pentru introducerea erbicidelor. Chiar si in prezent, dupa zeci de ani de la asemenea poluari accidentale, pe campuri sau la marginea lor poti vedea plesuri de pamant lipsite de orice vegetatie. Situatie similara se poate observa pe teritoriul si in imediata apropiere a depozitelor pentru chimicale sau a statiilor de pregatire a solutiilor chimice.
O cale raspandita de poluare a solului este asezarea pe suprafata lui a depunerilor solide din aer. Particulele cu continut de dioxin, furan si alti compusi clororganici sunt purtati de vant la distante mari de la sursa, apoi se aseaza pe plante si sol, acumulandu-se treptat daca aceasta sursa nu este inlaturata.
Poluarea accidentala a solului cu cantitati mari de pesticide uneori poate influenta structura invelisului superficial. Solul devine nisipos, pot fi observate cristale de culoare bruna, albastra, verzuie ? aceasta depinzand de natura initiala a substantei ce a nimerit pe suprafata solului. Tabloul descris a fost atestat pe teritoriul depozitului de inhumare a pesticidelor uzate de la Cismichioi ? Slobozia Mare din sudul Moldovei. O situatie similara se observa si pe teritoriul altor depozite de pesticide parasite de mai multi ani.
[b]Impactul asupra regnului vegetal[/b]
Erbicidele, defoliantii si alte substante chimice utilizate in agricultura au un impact direct asupra vegetatiei. Datorita faptului ca actioneaza selectiv, ele distrug majoritatea plantelor care cresc pe camp, cu exceptia celor cultivate, afectand o buna parte a florei salbatice. Existenta remanentelor de pesticide in produsele agricole (frunze, legume etc.), care in mare masura se explica prin depasirea normelor de administrare a acestora, demonstreaza unele capacitati ale plantelor de a adsorbi si pastra o vreme relativ indelungata in tesuturile lor compusii chimici toxici.
Plantele inferioare, cum ar fi algele monocelulare (fitoplanctonul), au capacitatea de a acumula in tesuturile lor pesticidele din apa, fapt ce conduce la franarea proceselor de fotosinteza si micsorarea productivitatii sistemelor biologice acvatice.
[b]Impactul asupra lumii animale[/b]
Cercetarile in domeniul chimiei au deschis o noua etapa in utilizarea substantelor toxice pentru nimicirea insectelor si a altor daunatori. Au inceput a fi utilizati pe larg compusii fosfororganici si clororganici. Anume acestia din urma constituie majoritatea pesticidelor ce fac parte din categoria poluantilor organici persistenti.
Insecticidele sunt substante deosebit de toxice, deseori cu efect letal asupra organismelor din sol, apa, aer. Unul din primele preparate de origine clororganica care a fost pe larg utilizat in combaterea diferitor daunatori si purtatori de infectie a fost DDT, sintetizat inca in anul 1874 de chimistul elvetian Paul Muller. Folosit in calitate de dezinsectant, el a devenit foarte eficient in combaterea bolilor molipsitoare, purtate de insecte (tifosul, malaria, altele). insa cateva decenii mai tarziu s-a dovedit ca utilizarea lui masiva a generat consecinte extrem de negative pentru lumea animala.
Pentru prima data efectele nefaste din cauza folosirii DDT au fost atestate in statul Florida, SUA, unde in anul 1947 s-au observat dereglari ale sanatatii reproductive la vulturi si pescarusi. Mai tarziu aceleasi dereglari au fost observate si la crocodilii din lacul Alopca.
DDT si alte substante organice persistente se raspandesc in mediul inconjurator pe intreaga planeta. Chiar si pinguinii din Antarctida contin in corpul lor DDT.
Pericolul DDT si al altor pesticide consta in faptul ca alaturi de insectele daunatoare se nimicesc un numar foarte mare din cele folositoare. Cercetarile au aratat ca DDT exercita influenta asupra tuturor organismelor vii. El se acumuleaza in tesuturile mamiferelor, avand proprietati cancerigene, mutagene, embrionotoxice, neurotoxice, imunotoxice, modifica sistemul hormonal, provoaca anemie, boli ale ficatului.
DDT modifica mult structura cojii de ou a pasarilor, o face mai subtire, micsoreaza reproductivitatea pasarilor, pestilor si serpilor.
Un exemplu al impactului asupra faunei este utilizarea DDT contra ciupercii ce provoaca boala olandeza a ulmului. Ramasitele substantei nimereau cu apa de ploaie sau cu frunza cazuta in sol. Acolo DDT era inghitit de rame. Acestea erau mancate de mierle. DDT nu ducea la moartea pasarilor, dar zadarnicea capacitatea lor de reproducere. Ouale deveneau sterile sau din ele ieseau pui slabiti care nu supravietuiau in caz daca erau hraniti cu ramele infestate. De aceea lupta cu boala olandeza a ulmului a dus la disparitia completa a acestor pasari calatoare aproape pe intreg teritoriul SUA.
Un alt POP, toxafenul, provoaca vatamari ale vertebrelor care devin foarte fragile, la miscari bruste se rup usor, fapt ce conduce la paralizarea partii anterioare a corpului si pieirea pestilor. Concentratia de toxafen este inalta in ihtiofauna intregii planete: in pestele din golful Sf. Laurentiu (Canada) continutul lui constituie 28 mg/kg de grasime, in pestii din Marea Baltica ? 6 mg /kg, in pastravul din Marile Lacuri ? 25-30 mg/kg.
[b]Poluantii organici persistenti in produsele alimentare[/b]
Din solul contaminat cu pesticide, aceste substante nimeresc in fructe, legume, iarba pe care o pasc animalele si apoi in organismele acestor animale agricole.
in anii 70 ai secolului trecut circa 20 procente din intreaga suprafata a solurilor fertile ale fostei URSS erau poluate cu pesticide. in prezent pentru tarile din Europa o problema dintre cele mai actuale este poluarea produselor alimentare cu dioxine. Sursa principala sunt nutreturile pentru animale. Practic toate produsele alimentare contin dioxin si compusi similari ai bifenililor policlorati (PCB). in fructe si legume continutul de dioxin este cel mai mic ? la pragul depistarii. Concentratia dioxinului in peste are limita opusa ? este cea mai inalta din cele depistate si constituie 500 pkg/g de grasime. Comparativ cu anii ?80 ai secolului trecut, continutul de dioxin in componentele mediului, inclusiv in produsele alimentare, in ultimii ani a scazut, dar aceste niveluri se scad mai lent sau au capatat o stabilizare.
Frecventa totala a depistarii reziduurilor de pesticide in produsele alimentare din Republica Moldova in anii 1984-1989 a fost inalta si a constituit de la 5,6% (1984) pana la 19,8% (1990). Greutatea specifica a mostrelor cu depasiri ale concentratiilor maxim admisibile a constituit de la 0,7 (1984) pana la 1,9% (1988), in 1990 acest indice fiind 1,26%. Cele mai contaminate au fost fructele (1,7-4,5%), conservele (0,4-8,6%), produsele lactate (0,1-1,6%), produsele din carne (0,03-0,8%). in mere in 1987 au fost depistate concomitent 11 preparate, cinci din care in cantitati ce depaseau CMA.
Continutul rezidual al pesticidelor organoclorurate (HCCH si DDT) in produsele alimentare, prelevate din gospodarii colective in aceeasi perioada de timp, a fost de asemenea inalta.
[b]Sursele de poluare a mediului cu POP[/b]
in calitate de sursa de poluare cu POP poate fi considerat orice obiect sau teritoriu, unde se afla diferite cantitati de substante clororganice care se pot raspandi in mediul inconjurator pe cale naturala sau prin intermediul activitatilor antropogene. Aceasta poate fi o intreprindere producatoare de POP sau generatoare de deseuri cu continut de aceste substante. Cel mai des poluarea se produce de la intreprinderile industriei chimice. Stocurile de pesticide uzate prezinta un alt focar de poluare. Transportul, de asemenea, face parte din categoria surselor importante de poluare a mediului cu POP. Locurile de depozitare autorizata a deseurilor si gunoistile spontane, de obicei, sunt izvoare semnificative de substante toxice. in multe cazuri, surse deosebit de periculoase se considera fabricile de incinerare a deseurilor.
Caracterul agrar-industrial al economiei tarii in ultimele decenii a facut ca in Moldova sa se creeze sute de focare de poluare cu diverse POP, repartizate aproape uniform, cu unele exceptii, pe teritoriul tarii.
[b]Agricultura[/b]
in trecutul nu prea indepartat, fiecare gospodarie agricola avea cate un depozit pentru pastrarea chimicalelor. Acestea au fost mai mult de o mie. Reformele radicale din domeniul agrar, improprietarirea cu pamant a taranilor, saracirea acestora au adus la reducerea esentiala a utilizarii pesticidelor. Depozitele s-au ruinat si au devenit o sursa de poluare periculoasa pentru mediul inconjurator. Chiar daca cladirile au fost demolate, aceste teritorii raman a fi si in continuare sursa de contaminare a solului, apei, aerului cu substante imprastiate pe toata suprafata fostului depozit. Dar si actualele depozite inregistrate (circa 300), in care se pastreaza mai mult de 1700 tone de substante toxice, nici pe departe nu corespund rigorilor actuale pentru astfel de obiective Ţinand cont de distribuirea necontrolata a pesticidelor, focare reale de poluare pot fi un numar mare de gospodarii de la sate. Ţaranii pastreaza inadecvat cerintelor unele cantitati de chimicale neindetificate, nu este casa unde nu s-ar gasi ambalaje sau recipiente pentru deseuri toxice ? diferite butoaie, cutii de plastic si metal, canistre, saci, pungi, etc., unii construiesc incaperi aucziliare din materialele obtinute de la demolarea depozitelor pentru pastrarea pesticidelor.
Alta categorie de surse de poluare in zona rurala sunt nenumaratele instalatii de transformare candva aflate la balanta intreprinderilor agricole desfiintate. Scurgerile de uleiuri cu continut de PCB sunt reale, el poate fi utilizat de catre sateni in diferite scopuri, punand in pericol mediul si sanatatea.
Arderea deseurilor vegetale este o sursa permanenta de poluare in agricultura. Pentru eliberarea campurilor de resturi organice, deseuri se practica arderea miristii. Pe langa prejudiciile aduse de la distrugerea stratului superior de sol, nimicirea completa a diversitatii biologice din acest strat, eliminarea in atmosfera a unor cantitati mari de gaze de sera, se mai degaja si substantele clororganice, persistente cum ar fi HCB, BPC, dioxinele.
[b]Energetica[/b]
Sursele de poluare din aceasta ramura sunt transformatoarele electrice si condensatoarele de la statiile respective ce contin in uleiuri PCB. Ele apartin intreprinderilor de distributie si transport al energiei electrice. Desi starea si paza acestor obiective este mai sigura decat in cazul celor din zona rurala, ele prezinta totusi risc pentru mediu. Este vorba despre tentativele de furt al unor componente ale transformatoarelor, accidentele ce pot avea loc in urma unor anomalii atmosferice si altele.
[b]Industria materialelor de constructie[/b]
Pentru aceasta ramura sunt caracteristice asa surse ca instalatiile termice pentru arderea caramizii, varului, cimentului, topirea sticlei, asfaltului etc. Obiectivele nominalizate se afla, ca regula, in preajma localitatilor mari, constituind uneori zone compacte industriale, cum ar fi cartierul Ciocana al capitalei. Focare de poluare exista si in zona rurala. Arderea varului in preajma localitatii Trinca (judetul Edinet) a facut ca acest defileu, candva pitoresc, din preajma satului, sa devina o sursa puternica de poluare si o problema serioasa nu numai a locuitorilor din satul vecin Fetesti, dar si a intregului teritoriu de pe valea rauletului Draghiste.
Mai evidente sunt asa surse de emisii toxice ca fabricile pentru pregatirea asfaltului.
[b]Gospodaria locativ-comunala[/b]
Sursele principale de poluare le constituie gunoistile autorizate si neautorizate. Rampele sau gropile de gunoi menajer legiferate se afla, de obicei, in afara localitatilor si sunt amplasate pe locuri ce nu afecteaza cardinal starea mediului inconjurator. O problema serioasa este imprastierea la distante mari din cauza vantului a resturilor de pelicula si butelii utilizate de plastic. Sute de hectare de terenuri din preajma gunoistilor sunt impanzite cu aceste deseuri. in multe cazuri, gunoaele inflamabile de pe teritoriul rampelor si din apropierea lor sunt aprinse, raspandind in mediul inconjurator produsele arderii substantelor organice.
Trebuie de mentionat ca in ultimii ani componenta deseurilor menajere a suferit schimbari esentiale. in structura lor creste in permanenta partea ambalajului de origine organica si de aici rezulta cresterea pericolului de poluare cu derivatele arderii si descompunerii lor.
[b]Transportul[/b]
Fiecare unitate de transport luata in parte este o sursa, fie si mica, de substante toxice. in ansamblu, 90% si mai mult din emisiile nocive in atmosfera provin de la automobile. Calitatea joasa a combustibilului, starea proasta a motoarelor si alti factori aduc la aceea ca 50% din automobilele ex-sovietice si 20% din cele produse la occident au degajari nocive supranormative. in componenta gazelor de esapament cu regularitate se atesta asa substanta persistenta ca benz-a-pirenul.
[b]Impactul POP asupra sanatatii umane[/b]
Majoritatea POP sunt atribuiti la clasa a doua de toxicitate, fiind considerati ca moderat periculosi prin actiunea lor toxica acuta. Multiplele observatii clinice denota faptul ca toate aceste substante poseda o actiune toxica, care se manifesta in mod diferit, dar care in majoritatea cazurilor se soldeaza cu decese premature sau invaliditate. Din punct de vedere al sanatatii publice, importanta este si actiunea cronica a pesticidelor. Toate aceste substante sunt liposolubile. Ele usor si in cantitati semnificative se acumuleaza in tesuturile adipoase, in fluidele biologice care contin lipide (de ex. laptele), cu laptele se transmit copilului si se incorporeaza in organismul Impactul pesticidelor asupra populatiei in Republicii Moldova a fost de mari proportii ? prin contact direct, prin incorporarea cu produsele alimentare, apa, aerul atmosferic, etc. Din cele expuse anterior devine limpede ca populatia Republicii Moldova, de regula cea rurala, a fost afectata de preparatele pesticidice, inclusiv de cele din grupul POP. Investigatiile din perioada aplicarii cantitatilor mari de POC au demonstrat ca influenta lor asupra organismului uman este semnificativa. Acest fapt poate fi explicat prin actiunea pesticidelor asupra celui mai vulnerabil grup ? a copiilor
In teritoriul Republicii Moldova se observa, de asemenea, o asa particularitate ca repartizarea teritoriala neuniforma a morbiditatii si, respectiv, a mortalitatii prin anumite stari patologice. O repartizare geografica deosebita, ca particularitate pentru Republica Moldova, se denota la incidenta si mortalitatea de hepatite cronice si ciroze hepatice. Indicele mortalitatii cauzate de aceasta patologie il depaseste pe cel din tarile vecine, iar teritorial este foarte ridicat in centrul si sudul tarii. Indicii morbiditatii de hepatite cronice si ciroze hepatice coreleaza, in linii generale, cu nivelul aplicarii POC in anii precedenti. Se poate considera ca acest impact asupra sanatatii este o consecinta a sarcinii exprimate a POC asupra populatiei.
[b]Unele masuri de prevenire a poluarii naturii si intoxicarii cu POP a populatiei[/b]
Conventia Stockholm prevede ca fiecare tara sa elaboreze si sa implementeze strategii si planuri care ar contribui la reducerea evacuarii sau eliminari din uz a acestor substante toxice. Se cer masuri adecvate si la nivelul unitatilor teritorial-administrative inferioare (raion, sat). Ele pot fi realizate in timpul cel mai apropiat fara eforturi deosebite si mari alocari financiare.
intrucat in Republica Moldova nu se mai importa substante din categoria POP, pericolul principal il reprezinta stocurile existente de pesticide si alti compusi toxici care s-au acumulat in ultimii 20-30 de ani. De aceea este foarte important ca in fiecare comunitate sa se cunoasca toate sursele existente de poluare si despre aceasta sa fie informata intreaga populatie. in cazul lipsei in localitate a unui serviciu specializat, initiativa inventarierii ii apartine consiliului local care, cu sprijinul specialistilor, va cerceta situatia, va intocmi un registru al obiectelor si teritoriilor unde se contin substantele toxice si va face public datele. intreprinderile de orice gen sunt obligate sa gestioneze depozitele ce le apartin intr-un mod adecvat, sigur, eficient si rational.
Depozitele vechi pentru pastrarea chimicalelor trebuie aduse in conformitate cu cerintele sanitare si asigurata paza. Teritoriile unde anterior au existat astfel de depozite apoi au fost demolate se vor ingradi, vor fi instalate panouri informationale si semne de avertizare.
in viitorul apropriat se va purcede la acumularea pesticidelor uzate de pe intreg teritoriul republicii intr-un singur sau cateva depozite bine amenajate. Autoritatilor publice locale le revine sarcina sa contribuie la ambalarea si transportarea lor la locul de destinatie si reabilitarea ecologica a teritoriilor anterior poluate.
Populatia trebuie sensibilizata referitor la pericolul real care vine de la sursele de poluare, inclusiv de la ambalajele si recipientii ramasi dupa utilizarea pesticidelor si pastrati in gospodariile cetatenilor. in masura posibilitatilor, acestea pot fi colectate de la populatie si depozitate centralizat pentru detoxicarea sau nimicirea lor ulterioara.
Nu mai putin importanta este preintampinarea arderii in cuptoare si plite a diferitor materiale plastice, folosirea in scopuri de incalzire a uleiurilor din transformatoarele electrice. Deseurile in cauza trebuie colectate de la populatie si depozitate separat. Anvelopele uzate, deseurile de cauciuc, piele si altele de origine organica, de asemenea, necesita colectarea si depozitarea in locuri speciale.
Daca autoritatile publice locale sau organizatiile neguvernamentale vor initia un proces de elaborare a Planului Local de Actiuni pentru Protectia Mediului. Solutionarea problemelor minimizarii impactului POP asupra mediului si sanatatii populatiei poate deveni parte integrala a sirului de masuri preconizate de toate partile interesate pentru ameliorarea situatiei ecologice in comunitate.
Autori: Vladimir Garaba, Andrei Isac, Valentin Plesca