Dupa lege, arborii uscati trebuie taiati si scosi din teren spre a nu deveni, infestati cu insecte, surse secundare de imbolnavire a arboretului. Asa ajung acesti pomi sa fie vanduti cu acte in regula si asa isi taie Bucovina craca de sub picioare de la radacina.
[b]Secui-i-as si n-am cum![/b]
De la distanta, de la Bucuresti, de pilda, sau de la Bruxelles, Bucovina pare ?loc luminat, loc cu verdeata", adica raiul pe Pamint. Pentru bucovineni, ea este ?dulce" ? ?Dulce Bucovina!" ? iar centrul lumii se afla la Voronet.
Pentru ?romanii de pretutindeni", tinutul inseamna duhovnicie, moaste sfinte, bouri instelati, ctitorii voievodale si locul unde arborii iti bat cu ramurile in fereastra.
Aceste adevaruri constituie justificate motive de mindrie patriotica.
[b]Slujba-i slujba, drujba-i drujba[/b]
Cum adevarul este relativ si in Bucovina, vom intelege ca: locul, cu cit e mai luminat, cu atit are mai putina verdeata; ca in putina verdeata nu mai pot locui nici iepurii, daramite bourii si ursii; ca arborii bat cu ramurile in fereastra doar daca drujbistu-i prostanac ? nu va ginditi la Geoana! ? si dirijeaza rau caderea trunchiului; ca manastirile, deloc indiferente la bunurile pamintesti, a
u devenit mici ?Vatican-uri locale", unde ?intre slujbe urla drujbe, / Circulare si motoare (4×4) / Calarite de maicute / Si smerite si plinute / Ce aleanul isi alina / Secretind adrenalina".
[b]Silvicultorii sint sinceri[/b]
?In viitor, cine va avea padure va avea viata", trebuia scris pe pancartele metalice care au impinzit Obcinele. Sinceri insa, silvicultorii au scris ca posesorul ?va avea aur", cash sau in cont (foto 1). Cum viitorul a inceput in 1989 cu ?Legea 1" si cu ?Legea Lupu", Bucovina s-a luminat.
De aceea, in ajunul Pastilor din 2005, manastirea Voronet se putea zari peste citeva hectare de cioate inzapezite (foto 2, in fundal), dintr-un loc unde nu demult se afla doar padure. Ca sa fie mai clar: daca acolo s-ar fi aflat in continuare padure, si nu tarlaua de cioate ramasa in urma defrisarii, va dati seama ca manastirea nu se putea observa?
[b]Avem o padure. Cum o taiem?[/b]
?Codru-i frate cu romanu?", zice proverbul. ?Frate, frate, dar lemnu-i pe bani", a socotit omul, facindu-se si mai frate cu securea. Procedeul se cheama ?secuire" sau ?ciungire": prin cioplire se indeparteaza circular coaja copacilor si acestia se usuca in picioare (foto 3, unde tinara generatie intelege de ce poporul sau este drept, cinstit, bun, pasnic, ospitalier si dirz).
Dupa lege, arborii uscati trebuie taiati si scosi din teren spre a nu deveni, infestati cu insecte, surse secundare de imbolnavire a arboretului. Dupa ce proprietarul isi ciungeste postata, DTRSV-ul constata crima, ocolul silvic marcheaza tulpinile, Parchetul da NUP (negasind faptasul) si lemnul poate fi vindut cu acte in regula.
[b]Podu Inalt al prieteniei[/b]
Padurea condamnata se afla la 300 m de Manastirea Voronet. Pe acest platou, dupa parcelare si vinzare ?cu amanuntul", isi vor inalta vile din BCA cu termopane ?urmasii urmasilor" voievodului Stefan.
Dupa o scurta trecere prin portul Constanta, din arborii secuiti isi vor construi vile si ?urmasii urmasilor" sultanului Mahomed al II-lea, savirsindu-se astfel un Podu |nalt (Vaslui, 1475) al traditionalei prietenii turco-romane.
[b]Veniti de luati lumina![/b]
Dupa improprietarirea (prin osirdia ministrului Flutur) a Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor cu aproape 200.000 ha de padure (pe care nu le-a avut niciodata), crestinii vor asista de Pasti la grandioase spectacole de sunet (de drujba) si lumina (solara) in Bucovina viitorului.