Am intrat in "fortareata medicamentelor" de la Iasi cu picioarele si capetele acoperite de un echipament special, curiosi sa descoperim cum se fac capsulele acelea jumate rosii- jumate galbene si cat de puternic miroase a Europa prin laboratoare. Hei-rup transpirat pentru UE – asta am desprins din ceea ce am vazut acolo. Din 1999, la Antibiotice au inceput pregatirile pentru integrare. Dupa ce s-a renuntat la comercializarea vrac si s-au infiintat sectiile de capsule si de comprimate, au urmat investitiile prin care societatea ar fi putut sa se racordeze la Farmacopeea Europeana. E vorba despre Directia Europeana de Calitate a Medicamentelor cu sediul la Strassbourg. Farmacopeea Europeana elaboreaza norme comune, obligatorii, care urmeaza sa fie aplicate in toate tarile membre. Antibiotice a fost primul producator de medicamente de la noi care a obtinut GMP-ul, adica OK-ul UE pentru standardele de productie. Asta presupune ca firma ieseana poate livra in orice tara a Uniunii Europene.
[b]PIATA EXTERNA[/b]
Investitiile de 20 de milioane de dolari facute dupa 1990 la Antibiotice au luat in calcul normele europene. De cinci ani, compania ieseana este acreditata de UNICEF sa furnizeze medicamente in diversele programe derulate de acest organism pe mai multe piete din lume. "Calitatea in UE e, insa, foarte dinamica si e un efort continuu sa tinem pasul", sustine directorul executiv de productie, Cornelia Moraru. Un alt aviz care a impins compania ieseana pe piata internationala de medicamente este cel dat de organismul federal american de control FDA (Food & Drug Administration). Astfel, Antibiotice a devenit furnizor de Nistatina pe pietele din SUA si Canada, ocupand treptat un sfert din piata mondiala a acestui medicament folosit in tratamentul bolnavilor seropozitivi. Si cu vitamina B12 Antibiotice a iesit pe pietele din Rusia, China, India si Malaiezia.
[b]DESEURI NEEUROPENE[/b]
In planul de conformare la normele UE, Antibiotice ar trebui sa apara cu propria instalatie de incinerare. Deocamdata, deseurile sunt stocate si transportate anual la incineratoare din Suceava si Constanta. "E drept ca problema deseurilor e destul de incomoda, acum sunt trimise in alte judete. A avea un incinerator propriu inseamna si sa te conformezi cerintelor emise de Agentia pentru Protectia Mediului. Pentru companie ar insemna scadere de cheltuieli", spune directorul executiv cercetare, Minodor Cojocaru. Costul transportului unui kilogram de deseuri ajunge pana la 10 euro.
[b]PRIVATIZARE ASTEPTATA[/b]
Intarzierea privatizarii la Antibiotice franeaza strategiile de dezvoltare. In urma cu doi ani au existat mai multe propuneri de privatizare, dar s-au decis pastrarea pachetului de actiuni si dezvoltarea fabricii. "Faptul ca Antibiotice SA nu este inca privatizata integral implica unele neajunsuri. Este vorba de un grad mai redus de flexibilitate in luarea deciziilor si de imposibilitatea aplicarii unui sistem competitiv de motivare a resurselor umane", comenteaza directorul Ioan Nani. Cat despre pretul medicamentelor in masura in care se vor alinia la criteriile Uniunii, conducerea fabricii iesene crede ca vor creste de aproape patru ori. "Consider ca in perioada de preaderare, la acele medicamente care au o tehnologie de fabricatie mai complexa vor fi unele influente ce pot determina cresterea preturilor. Printre acestea se pot numara cresterea tarifelor la gaz, energie electrica si combustibili in general si, de asemenea, tendinta de crestere, graduala, a salariului mediu tarifar in Romania, care, in 2010, ar trebui sa ajunga la 650-700 de euro", completeaza Nani. Aderarea e vazuta de producatorul iesean ca o continua modernizare a tehnologiei, caci batalia brandurilor de medicamente va fi mult mai puternica pe piata. La plecare, ne-am scos sosonii fosnitori, halatele si beretele de plastic. I-am lasat cu gandul ca cei 1.700 de ieseni angajati acolo pareau ca se dueleaza tacit cu masinariile acelea sofisticate din laboratoare, care sunt mai pricepute decat mainile lor.
[b]INGRASAMANT ECOLOGIC[/b]
Antibiotice este singurul producator din Romania care fabrica un produs de ingrasamant ecologic pe baza de biosinteza. Azotul fertil este folosit ca ingrasamant ecologic in mai multe tari din Uniunea Europeana pentru culturile mari si pentru legumicultura. Costurile folosirii acestei substante sunt mai reduse comparativ cu cele ale ingrasamintelor chimice. Proprietarii de terenuri autohtoni, care plateau aproape trei milioane de lei la un hectar pe ingrasaminte chimice, dau pe ingrasamantul produs la firma de medicamente cam 500.000 de lei. Antibiotice furnizeaza anual in jur 400 de tone de astfel de substante. Proprietarii de terenuri care au folosit pana acum ingrasamantul ecologic spun ca si-au crescut productia cu aproape un sfert. Agricultorii se ingramadesc sa-si ia ingrasamantul de la distribuitori dupa cum ii tine buzunarul: la ambalaje de 20 de ori de 200 de litri.