SalvaEco

Zaganul sau vulturul cu barba (gypaetus barbatus), dupa denumirea lui stiintifica, a fost observat, in urma cu aproximativ sase luni, de angajatii unui ocol silvic din judetul Covasna. Acestia au anuntat Asociatia Rara Avis, care a inceput imediat cercetarile. Kelemen László, presedintele asociatiei, povesteste ca mai multi specialisti au vazut pasarea uriasa la locatia semnalata de padurari, iar cercetarile au durat aproape o jumatate de an. "Pentru ca existenta zaganului sa fie inclusa in cartile de specialitate ornitologice, pasarea trebuie sa fie vazuta in acelasi timp, in aceeasi locatie de cel putin doi specialisti, ceea ce s-a si intimplat. Au fost gasite si urme lasate de acesta", explica Kelemen László. Specialistii spun ca nu este vorba despre un exemplar ratacit si ca zaganul vazut la Covasna este unul tinar. De asemenea, in urma cu 20 de ani, padurarii covasneni au mai gasit cadavrul unui alt exemplar. In urma acestor descoperiri, o serie de ornitologi din Franta si Ungaria si-au anuntat dorinta de a veni in Covasna pentru a se documenta in privinta vulturului cu barba reaparut in Romania.

[b]Disparut in 1929[/b]
Din documentele Muzeului National Secuiesc reiese ca, intre anii 1900 si 1930, in judetul Covasna au trait doua specii de vultur: cel plesuv brun si cel sur. Despre existenta zaganului nu exista aici nici o evidenta. Toate documentele care ii atesta prezenta in Romania, atit cele autohtone, cit si cele ale organizatiilor de mediu internationale, spun ca aceasta pasare rapitoare a pierit in 1929.

[b]Un vultur neobisnuit[/b]
Zaganul poate trai chiar si 50 de ani. Aripile foarte lungi si talia subtire ii dau mai mult forma unui uliu, decit a unui vultur. Culoarea galbena a penelor vine de la zona in care traieste: roci calcaroase, care contin oxid de fier. Penajul lor este, de obicei, portocaliu inchis si alb-murdar. Aproape de cioc, zaganul are citeva pene negre, care seamana cu o barba, de unde si denumirea sa stiintifica. Zaganul traieste numai la altitudini de pina la 4.000 de metri, dincolo de linia padurilor, in zonele de pasuni alpine. In timpul iernii, pasarile coboara la inaltimi mai mici si traiesc in pesteri sau in scobiturile rocilor. Perioada de inmultire a zaganilor dureaza cel putin cinci ani. Femela face doua oua, pe care le cloceste timp de 55 de zile si din care supravietuieste un singur pui. Exemplarele tinere zboara pe un teritoriu foarte larg – intre 200 si 400 de km patrati, dar se intorc intotdeauna in locul unde s-au nascut. Adultii, insa, nu isi parasesc niciodata teritoriul.

[b]"Mincatorul de oase"[/b]
Zaganul este singura pasare din lume care se hraneste cu oase si schelete de animale in proportie de 90%. Din aceasta cauza, ciobanii din Creta il denumisera "mincatorul de oase". Vulturul arunca oasele mari de la inaltimi de sute de metri, pentru a se sparge de roci si apoi coboara in spirala, pentru a le recupera. Urmind aceste obiceiuri, zaganii nu concureaza pentru hrana si nu au un comportament de pasare rapitoare.