? Galeriile subterane trecute pe harta ocupa circa 70 km. Cele mai mari goluri cu o inaltime de 11 m, latime de 30-40 m si lungime de 60-100 m sunt: Sala celor 100 de metri, Sala Asteptarii, Catedrala, Sala Pinguinului, Sala Hipopotamului, Sala Jurnalistilor, Sala Moldova-Criva, Cimitirul Dinozaurilor. Lacurile cele mai spectaculoase poarta denumirea de: Lacul Dacilor, Lacul Verde, Lacul Albastru, Lacul Transparent, Lacul imparatului.De la 16 iulie 2005 a aparut pe harta si Lacul revistei ?Natura? si Galeria Miscarii Ecologiste din Moldova.
in arealul Pesterii ?Emil Racovita? functioneaza o mare cariera de extragere a gipsului prin explozii. An de an, cariera se apropie tot mai mult de sat, deteriorand peisajul si acoperind cu praf campurile agricole si locuintele oamenilor. Cariera are un impact deosebit nu doar asupra locuitorilor, ci si a uneia dintre cele mai importante relicve naturale din lume ? vestita si unica in felul sau pestera ?Emil Racovita?.
Pe parcursul anilor 1990-2003, la insistenta Miscarii Ecologiste din Moldova si a redactiei revistei ?Natura?, problema pesterii ?Emil Racovita? a fost abordata si mediatizata, dar Autoritatile nu au intervenit. La 1 mai 2004 Miscarea Ecologista din Moldova, revista ?Natura?, Asociatia Jurnalistilor de Mediu si Turism Ecologic din Moldova (AJMTEM), ONG ?Padurea Domneasca?, ?INQUA-Moldova?, Asociatia de avocatura ecologica ?Eco-Lex?, ?Lupii? s. a au vizitat pentru documentare cariera de la Criva unde au gasit un adevarat dezastru: 15 grote care se aflau in perimetrul carierei erau treptat distruse prin explozii, iar intrarea in pestera intr-un mod enigmatic a fost inundata, mare fiind probabilitatea ca si galeriile de circa 70 km sa fi fost umplute cu apa. Astfel, aparuse presupunerea ca o bijuterie a naturii moldave si europene ar fi disparut in milioanele de metri cubi de apa, fapt care evident rasturna intreaga situatie existenta pana la inundatie.
Din mai 2004, lupta pentru salvarea pesterii ?Emil Racovita? a devenit un scop al ecologistilor de la Miscarea Ecologista din Moldova, de la revista ?Natura?, a altor organizatii de mediu. Astfel s-a reusit ca in iunie 2004 seful statului sa ajunga la Criva, pentru a promite sustinere in salvgardarea monumentului naturii. Timp de un an s-a continuat pledoaria pentru cauza pesterii ?Emil Racovita?.
Recent, firma ?Criva-Knauf? a finisat lucrarile prin care a scos apa si namolul ajuns, nu se stie cum, la intrarea in pestera.
La 16 iulie 2005 s-a mai inscris o fila in istoria pesterii. Un grup de ecologisti si speologi de la Miscarea Ecologista din Moldova, Revista ?Natura?, Institutul de Geodezie si Geologie a AŞM, AJMTEM, ONG-urile ?Padurea Domneasca?, ?Lupii?, ?SalvaEco?, sustinuti de REC-Moldova pentru deplasarea la fata locului, au patruns in pestera, dupa o perioada de peste 7 ani de inchidere abuziva. Din pacate, inca peste 30 de metri, care fac legatura intre fantana de intrare si galeriile pesterii, sunt innamolite si fac practic imposibil accesul in cavernele subterane. Intrarea in pestera este avariata si e nevoie de o interventie urgenta. Este mare riscul ca blocurile de gips, sub presiunea exploziilor, sa se naruiasca si sa blocheze intrarea pentru totdeauna.
Pestera ?Emil Racovita?, monument al naturii de importanta europeana si mondiala, necesita ajutorul statului R. Moldova, a organizatiilor internationale, a specialistilor speologi pe peste hotare si din R. Moldova. Grupul de ecologisti, care au patruns la 16 iulie in pestera, propune urmatoarele actiuni necesare a fi efectuate pentru protejarea pesterii ?Emil Racovita?:
1. Guvernul R. Moldova si Academia de Ştiinte a RM sa creeze un grup de lucru, cu atragerea expertilor straini si ONG-urilor, care sa elaboreze un program complex de cercetare, valorificare si promovare a pesterii ?Emil Racovita?;
2. De invitat specialisti in domeniu din cadrul Institutului de Speologie din Bucuresti, a Asociatiilor de Speologie din Ţarile Europene, a Federatiei Franceze de Speologie, care au vizitat pestera in anul 1992, in scopuri de cercetare, valorificare si protejare a pesterii ?Emil Racovita?;
3. De a se aloca mijloace financiare pentru amenajarea si valorificarea pesterii ?Emil Racovita?;
4. Intrarea actuala este avariata si nu poate fi utilizata pentru vizite. Este necesar de a gasi posibilitati de a amenaja modern intrarea in Pestera ?Emil Racovita?;
5. in scopul protejarii Pesterii ?Emil Racovita? si a securitatii persoanelor ce vor intra in subterana, este necesar de un control strict asupra accesului in pestera, care sa fie efectuat de organele abilitate.
Este important de sesizat ca pestera ?Emil Racovita?, aflandu-se in componenta retelei ecologice Pan-Europene si fiind inclusa in circuitul turistic european, poate servi un prim pas pentru integrarea noastra in comunitatea europeana.