Din punct de vedere ecologic Plopul este foarte important. in urba acesti arbori sant reprezentati de trei specii. Plopul piramidal, alb si canadian. Dintre acestea numai femelele din specia canadiana produc ?puful? (in realitate acestea-s semintele) atat de sacaitor pentru multe persoane, in rest, ceilalti arbori nu provoaca aceste incomoditati.
Şi asa zisul ?puf? se mentine pe parcursul unei luni, in restul perioadei de vegetatie si acesti arbori isi aduc aportul la purificarea aerului, fabricarea oxigenului, micsorarea poluarii fonice si a arsitei. Ca ?fabrici verzi? arborii de plop sant campioni. Daca spre exemplu, egalam capacitatea de purificare a unui arbore de molid (brad) cu 100 % apoi productivitatea unui arbore de pin este de 160 %, tei – 250 %, stejar – 450 %, plop ? 700 %.
Alta specie mai productiva nu exista. Din aceste considerente plopul este de neanlocuit. insa in afara de ?puful? mentionat plopul mai are si alte neajunsuri pentru conditiile urbane: arborii sant de dimensiuni considerabile, longivitatea vietii 30 – 40 de ani, fragilitatea lemnului sporita, ceea ce-i face periculosi pentru mediul inconjurator in conditiile orasenesti. Da, in Chisinau pe vremuri au fost plantati prea multi pomi de plop, varsta majoritatii acestor arbori depaseste 45 – 50 de ani, adica au atins varsta cand orice vant puternic ii poate dobori, cauzand distrugeri serioase a obiectivelor din anturaj. inlocuirea lor cu alte specii este inevitabila, dar modul efectuarii acestei operatii trebuie sa fie altul, bine chibzuit si esalonat in timp. Deci nu arborii sant vinovati, vinovati sant oamenii, care i-au amplasat haotic si excesiv. Majoritatea acestor arbori au trebuit sa fie plantati in centura verde a urbei si mai putin in oras. Spre regret Primaria nici pana in prezent nu are un Plan perspectiv de inverzire a orasului. Din aceasta cauza normativele de inverzire a diferitor intreprinderi nu sant respectate, arborii sant plantati cu incalcarea normativelor, prea aproape de peretii cladirilor, pe conductele de apa, gaz, cablurile electruce, etc.
a) Plantatiile verzi, care intra in componenta urbei contemporane joaca un rol important in formarea aspectului arhitectorial al localitatii, in functionarea teritoriilor orasenesti, amelioreaza conditiile igieno-sanitare si viata populatiei.
Elementele principale ale inverzirii sant parcurile de odihna polifunctionale. Parcurile orasenesti se organizeaza reiesind din limita 75 ? 100 m2 la fiecare vizitator. Parcul trebuie sa fie o gradina permanent infloritoare. Anume pe acest principiu se selecteaza speciile forestiere si de arbusti in structura spatiilor verzi.
Suprafata plantatiilor verzi a raioanelor selitibe e determinata de numarul populatiei, reiesind din suprafata de 9 m2 necesara unei persoane.
Suprafata plantatiilor verzi pe teritoriul gradinitelor de copii trebuie sa fie de 18-24 m2 la un copil, la intreprinderile industriale ? 15-20 % din teritoriu. O deosebita importanta au spatiile verzi pe teritoriul spitalelor, sanatoriilor, etc ? 70 % din suprafata, dar la un bolnav trebuie sa revina nu mai putin de 50 m2 la un bolnav.
Cele mentionate mai sus ne indica la faptul, ca atat inverzirea, cat si defrisarea trebuiesc executate pe baza unui proiect bine argumentat ca sa putem exclude erorile care au fost mentionate.
Da, Plopii in marea majoritate trebuiesc inlocuiti da nu in asa mod, nu haotic si nu toti odata. Mai intai trebuie eliberat orasul de arborii bolnavi si deteriorati, de toate speciile, care nu-si indeplinesc functiile ecologice si apoi de revenit la plopi! Arborii trebuie sa fie minutios examinati, intocmite acte de control, procese-verbale si de obtinut prin lamurire acordul populatiei. Oamenii sant intelegatori, ar fi cazul sa constientizeze si demnitarii care au declansat razboil impotriva plopilor. Daca dezgolim orasul de acesti arbori in numarul preconizat (8800 bucati), atunci arsita de vara si gazele de esapament au sa coseasca din plin populatia, indeosebi acea cu probleme de sanatate.