Albumul, editat cu sustinerea Comisiei Uniunii Europene, prin REC-Moldova, in baza colectiei "Natura", contine 144 pagini. Prezentam prefata autorului si ilustram prima si ultima pagina a revistei "Natura" cu imagini din "Moldova Pitoreasca". Vom reveni la album în septembrie, prezentând imagini din patrimoniul si bogatia Moldovei.
Un pamant blagoslovit de Dumnezeu
Pastrez în suflet, vii si curate, frumusetile Patriei mici de acum aproape 5 decenii. Pe atunci buldozerele înca nu trecusera peste câmpiile, dealurile si imasurile îmbracate în matasurile diafane ale primaverii. Pamântul copilariei mai pastra respiratia de la începuturile genezei si toate erau înca foarte aproape de ceea ce crease Dumnezeu: si râul, si dealurile, si câmpiile. Distrugerile masive si agresive au început la bastina mea în anii 70, când Dunarea urma sa fie mânata în sus, pe Cogâlnic, pâna la Nisporeni. Tata visa cu voce tare: pe lânga gradina noastra vor trece vapoarele si apa fluviului va face minuni. Iar eu, în imaginatia mea de copil, vedeam cum valurile Dunarii loveau usurel în pragul casei parintesti.
Dar pofta omeneasca de-a îngenunchea natura a fost fatala si toate au mers pe dos. Cogâlnicul a fost scos din albia lui fireasca si îndreptat cu rigla, bulboanele si izvoarele s-au retras si au disparut definitiv, iar în câtiva ani râul copilariei mele a murit. Secetele au pus stapânire peste mosia satului nostru. Din peisajul transfigurat viata s-a retras treptat si imasurile fertile s-au umplut cu sare. Un fir de apa amaruie si tulbure, adunat între maluri artificiale, e cam tot ce a mai ramas din Cogâlnicul de odinioara. Din pacate, soarta bastinei mele este identica cu soarta Moldovei. Din cartea sfânta a naturii, în a doua jumatate a secolului XX, regimul sovietic a rupt cele mai frumoase file si le-a ars definitiv sau le-a aruncat la deseuri. Locuri si peisaje de un pitoresc fermecator au fost mutilate si transformate în complexe animaliere sau în mormane uriase de molozuri, dealurile preschimbate în terase s-au urnit din loc si au alunecat la vale cu tot cu sate si cimitire, solurile cele mai fertile din Europa au ajuns secatuite si lipsite de vlaga, lacurile pline cu peste s-au transformat în ape moarte, iar Nistrul si Prutul mai continua si astazi sa serpuiasca ranite pe harta Moldovei.
Şi totusi… peisajele si locurile cele mai inaccesibile au supravietuit ofensivei economiei sovietice. Dupa proclamarea independentei, R. Moldova orientându-se la tarile europene si-a schimbat atitudinea fata de mediul înconjurator, a luat sub protectia statului cele mai reprezentative landsafturi si monumente ale naturii, care au supravietuit, extinzându-si ariile protejate de la 0,5 procente pâna la 1,96 din teritoriul national. Comunitatea mondiala a întins o mâna de ajutor R. Moldova pentru a reface echilibrul ecologic si a conserva patrimoniul natural si cultural. Imaginile culese din locurile pitoresti si de suflet, adunate în albumul fotografic vin sa ne spuna ca avem ce proteja si cu ce ne mândri în fata lumii si a Europei. De la Palanca pâna la Criva, de la Naslavcea pâna la Abaclia, din Valea Rautului si pâna la Cetatea Alba, cartea sacra a naturii începe sa-si reîntoarca monumentele pângarite, peisajele, flora si fauna, izvoarele si dumbravile seculare. Avem o datorie istorica sa aparam ca lumina ochilor aceasta mostenire si s-o transmitem viitorului.
Atingându-te de albumul MOLDOVA PITOREASCĂ, poarta-ti vazul peste chipul naturii si asculta cum se naste firul de iarba, cum se desface floarea si cum se împrastie generoasa lumina din orice rasarit de soare peste casa si pamântul tau. Prin dragoste si fapte, contribuie si tu ca aceasta simfonie divina sa nu-si piarda din miracolul si eternitatea ei pe un pamânt blagoslovit de Dumnezeu.
Alecu RENIŢĂ
[b][/b][b][/b]