Canalul Bastroe. Un reportaj despre opiniile pro si contra lucrarii ucrainiene.

<p><font color="#008000">[b]Ecologistii protesteaza[/b]</font></p>
[img]"%%dir[1]%%20040727121026port_tulcea203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img] Organizatiile ecologiste internationale protesteaza fata de intentia Ucrainei de a construi un canal navigabil prin mijlocul Deltei Dunarii.
Autoritatile ucrainiene intentioneaza sa reamenajeze un canal navigabil pe bratul Bastroe al Dunarii, pentru ca navele ucrainene de pe fluviu sa poata avea acces la Marea Neagra fara sa mai foloseasca canalul romanesc Sulina. Astfel, Kievul ar economisi sumele uriase cheltuite in prezent pentru tranzitarea canalului romanesc.
Construirea acestui canal a starnit pana in prezent puternice reactii critice din partea organizatiilor ecologiste internationale, care au dezvaluit ca acesta va afecta grav ecosistemul Deltei Dunarii si va pune in pericol zeci de specii de pesti si de pasari migratoare aflate pe cale de disparitie.
[i]Multe zone vor deveni uscate, pestele va fi mai putin, iar unele specii de pasari pe cale de disparitie sunt in pericol.[/i]
Trei organizatii ecologiste de prestigiu – World Wildlife Fund, Birdlife International si Wetlands International – i-au cerut recent presedintelui ucrainian Leonid Kucima oprirea lucrarilor la canal, declarand ca acesta ameninta intreaga biosfera a Deltei Dunarii.
Directorul Institutului National "Delta Dunarii", Remulus Ştiuca, atrage atentia ca amenajarea Canalului Bastroe poate afecta padurea seculara Letea, dar si colonia de pelicani de langa Periprava.
Reprezentanti ai Ministerului de Externe al Romaniei le-au cerut omologilor ucrainieni date despre Canalul Bastroe. Dar fara rezultat: autoritatile de la Kiev au declarat recent ca nu au nici un motiv sa renunte la construirea canalului.
<p><font color="#008000">[b]Canalul Bastroe[/b]</font></p>
Prima faza a refacerii canalului lung de aproape 170 de km urmeaza a fi terminata pana pe 24 august, Ziua Independentei Ucrainei. Pentru asta ar fi necesari aproape 15 milioane de dolari. Apoi canalul ar urma sa fie adancit, ceea ce ar costa alte 26 de milioane.
Canalul ar putea prelua aproape doua treimi din numarul navelor care folosesc acum canalul romanesc Sulina, datorita tarifelor reduse si distantei mai mici de parcurs intre Marea Neagra si porturile ucrainiene.
Compania ucrainiana de navigatie pierde anual aproape 2 milioane de dolari din cauza ca nu poate folosi acest canal intre Dunare si Marea Neagra.
Amabasadorul ucrainian Natalia Zarudnaia sustine ca tara sa coopereaza de doi ani cu UNESCO pe tema proiectului privind Delta Dunarii si ca ar indeplini toate recomandarile referitoare la protectia rezervatiei.
<p><font color="#008000">[b]Delta Dunarii[/b]</font></p>
[img]"%%dir[1]%%20040727124316pelicani_delta203x152.jpg" border="0" alt="image" name="image" align="left" width="203" height="152" /[/img]Delta Dunarii se intinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupa 2,5 la suta din suprafata Romaniei si este a treia in Europa, ca dimensiune, dupa Volga si Kuban.
Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejata de Conventia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO.
Aici se afla si cea mai intinsa zona compacta de stufaris de pe planeta – peste 1.500 de Kmp.
Ca habitat al pasarilor de apa, in Delta se gasesc 30 de tipuri de ecosisteme si cea mai mare colonie de pelicani din Europa.