SalvaEco

Scopul proiectului a fost indeplinit prin urmatoarele obiective:
– Estimarea impactului uman si a situatiei ecologice din bazinul raului Isnovat.
– Inventarierea surselor de poluare si tipizarea poluantilor din localitatile rurale .
– Analiza chimica a apei din rau (O2, NH4+, NO3-, NO2-, pH, Ca+, Mg+, Cl-, SO42-, substante suspendate, Fe2+, Cu3+, CBO5, detergenti, oxiditatea, duritatea totala).
– Analiza sanitaro-igienica (numarul total de bacterii, microorganismele amonificatoare, heterotrofe si coliformi).
– Efectuarea actiunilor de promovare a dezvoltarii rurale durabile si a protectiei mediului ambiant.
– inaintarea recomandarilor practice referitoarea la protectia ecosistemelor si minimizarii impactului antropic.
– Organizarea seminarelor, lectiilor, lucrarilor practice, didactico ? educative cu participarea elevilor, primarilor si profesorilor din localitatile rurale.
– Elaborarea pliantelor ecologice si recomandarilor pentru imbunatatirea mediului ambiant.
– Emisiuni radiofonice despre starea mediului in bazinul raului Isnovat.
– Publicatii in ziarele Natura si Curierul Eco-Lex pe tema ecologia raului Isnovat.

Raul Isnovat situat in partea centrala a R. Moldova este unul din cele mai dens populate, in total 14 localitati (Capriana, Scoreni, Malcoci, Nimoreni, parte din Suruceni, Danceni, Ialoveni, Piatra Alba, Braila, Straisteni, Bacioi, Frumusica, Revaca si Sangera) si ecologic devastate raulete de pe teritoriu R.M. este cel mai afectat de exercitarea impactului antropic. Principalele surse de poluare sunt apele reziduale ne epurate, gunoistile neautoritate, valorificarea solului pana la malul raului, lipsa filtrelor biologice, biodiversitatea saraca a ecosistemelor naturale nu asigura stabilizarea echilibrului ecologic, iar nivelul educational si starea mediului actualmente nu asigura dezvoltarea durabila a sistemului social-economic din zona.

Apa raului la izvoare si in transectele comunei Capriana este curata, indicii chimici si microbiologici nu depasesc limita maxima admisibila. Complexul monastic din zona care se afla intr-o acuratete exemplara cu multa vegetatie influenteaza binific asupra calitatii mediului inclusiv si a apei bazinului. Dar malurile raului sunt goale, lipsite de ecosisteme naturale cu o diversitate floristica si faunistica veritabila, solul este valorificat pana la oglinda apei.
Pe traseul sau, in apropiere de com. Danceni s-a construit un sistem de lacuri cu alimentare mixta pentru statiunea Piscicola Experimentala. Este singurul caz in care interventia omului nu a adus la distrugerea mediului acestui rau. in schimb influenta antropica a comunilor Ialoveni, Piatra Alba, Braila, Straisteni, Bacioi, Frumusica si Sangera si-a pus amprenta in mod negativ pe starea mediului mai cu seama pe calitatea apei raului. Astfel apa raului in aval de Ialoveni este foarte poluata. Pe suprafata apei abundent se dezvolta speciile plantei superioare Lentita (Lemna major, L. minor si L. trisulca) ce indica un grad inalt de poluare a apei cu substante organice. Situatia sanitaro-ecologica in oraselul Ialoveni este nefavorabila. Unul din motivele principale a situatiei nefavorabile din Ialoveni este lipsa poligonului menajer bineamenajat si autorizat. Deseurile menajere uzate (circa 33 tone) pe an din orasel sunt transportate la poligonul neautorizat ce se afla in raza teritoriala a orasului Ialoveni si in zona de protectie a raului Isnovat aducand un disconfort populatiei prin mirosul toxic si fumul produs in urma aprinderii spontane a gunoiului, iar substantele nocive ce se filtreaza usor prin straturile de sol patrund in apele freatice si subterane.

O situatie similara se observa si in comuna Bacioi. Apele reziduale industriale si menajere din com. Bacioi nu sunt supuse epurarii, statia de epurare nu functioneaza, iar apele reziduale uzate se varsa intr-un canal care au un miros toxic. Aceste ape desavarsindu-se in r. Isnovat inrautateste calitatea apei lui si micsoreaza potentialul lui de autoepurare. De mentionat ca Institutia publica Eco-Lex si Inspectoratul Ecologic din mun. Chisinau au avertizat autoritatile comunei despre situatia ecologica nefavorabila din zona. Ca raspuns la avertizare administratia locala a curatit canalul. in rezultatul acestei actiuni s-au deschis cateva izvoare care amelioreaza intrucatva situatia din canal, prin diluarea apei si declansarea proceselor de scurgere si autoepurare a apei. Actualmente canalul este ?inflorit? de o planta acvatica ? Lentita, care utilizeaza substanta organica din canal pentru necesitatile sale vitale. Astfel ameliorand situatia ecologica din canal.

O situatie similara s-a constatat si in comuna Sangera. Aici apele reziduale de asemenea nu sunt supuse epurarii, iar deseurile menajere sunt amplasate in zona de protectie a raului Isnovat. calitatea apei raului este de clasa 4-5 poluata si foarte poluata. Raul Isnovat devarsandu-se in r. Bac inrautateste calitatea lui si micsoreaza potentialul lui de autoepurare.
in lunca raului aproape in intregime lipsesc ecosistemele naturale forestiere si de pajiste. Teritoriile utilizate pentru pasunat sunt ocupate de vegetatie ne tipica biotopurilor date. Aici habitatele avand un grad de degradare avansat adesea sunt ocupate de plante invazive, de plante buruiene care diminueaza calitatea pasunilor si pana la urma aceste teritorii nu pot fi utilizate nici in calitate de pasuni si nici pentru cultivarea plantelor agricole.

in lunca raului sunt devastate si ecosistemele palustre. Ele nu exercita functia de filtre naturale din biocenoze cu functionalitate mediogena in vederea stabilizarii echilibrului ecologic. Impactul uman negativ nu asigura spre regret dezvoltarea durabila a intregului complex socioeconomic din limitele bazinului Isnovat.

Activitatile ilicite de defrisare a comunitatilor forestiere naturale si artificiale de pe pantele adiacente luncii raului agraveaza si mai pronuntat starea ecologica a bazinului.
in scopul ameliorarii situatiei ecologice din bazin au fost organizate 20 de lectii didactico-educationale, 4 mese rotunde cu participarea primarilor, profesorilor, elevilor, mas-media, la care sa preconizat activitati ecologice concrete:
– restabilirea ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale;
– asigurarea pastrarii biodiversitatii floristice si faunistice stoparea degradarii biotopurilor ca rezultat a poluarii;
– stoparea pasunatului execis si nereglamentat;
– stoparea defrisarii padurilor de lunca;
– lichidarea gunoistilor neautorizate
– crearea zonei de protectie a albiei raului prin plantarea fitocenozelor silvice;
– epurarea apelor reziduale;
– crearea poligonului menajer autorizat.