Ministrul a precizat insa ca, in urma negocierilor, Romania a solicitat si obtinut, pe ansamblu, perioade de gratie in vederea conformarii la cerintele UE cuprinse in 11 directive. Perioadele de tranzitie solicitate de Romania difera, cea mai lunga (pana in 2018) vizand directiva in privinta managementului apelor uzate.
Potrivit lui Ianculescu, Romania a primit cel mai mare numar de perioade de tranzitie dintre toate statele candidate, pe locul doi clasandu-se Polonia, cu 10 directive, in vreme ce Bulgaria a primit doar opt astfel de termene de gratie.
In cazul termocentralelor, spre exemplu, in urma discutiilor cu administratorii lor, oficialii Ministerului Mediului au cerut perioade de gratie pana la 31 decembrie 2013 pentru 120 din cele 174 de astfel de unitati, alte sase termocentrale urmand a se conforma normelor de mediu in perioada 2016-2017.
Restul institutiilor nu au solicitat perioade de tranzitie, ceea ce inseamna – potrivit oficialilor ministerului – ca se obliga sa indeplineasca, pana la data aderarii, normele de mediu impuse de UE, in caz contrar urmand a fi inchise, iar proprietarii sanctionati.
De asemenea, au fost obtinute derogari pentru 34 de termocentrale, care vor putea functiona maximum 20.000 de ore in perioada 2008-2015.
Un proces similar a avut loc si in ceea ce priveste depozitele de deseuri. "Pentru asigurarea respectarii cerintelor europene specifice depozitarii deseurilor, din cele 265 de depozite municipale inventariate s-au obtinut perioade de tranzitie etapizate pentru 101 depozite din zona urbana, ultimul termen fiind 16 iulie 2017", a declarat Ianculescu.
Costurile totale pentru implementarea intregului acquis comunitar privind mediul au fost estimate la aproximativ 29,3 miliarde de euro, pentru perioada 2004-2018.