12 februarie 2007, Bucureşti – Alburnus Maior şi Greenpeace CEE atrag atenţia asupra neregularităţilor substanţiale comise de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA) în întocmirea listei de întrebări înaintate către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
La 1 februarie 2007, MMGA a inaintat oficial titularului de proiect RMGC Formularul ce contine comentariile si sugestiile rezultate in urma dezbaterilor publice pe baza studiului de impact asupra mediului, precum şi contestaţiile trimise de public pe adresa ministerului. O analiză efectuată de cele două organizaţii a “Formularului pentru consemnarea observaţiilor publicului privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană” a identificat erori logice, matematice, şi de procedură în întocmirea acestuia.
Conform legii, autorităţile de protecţia mediului au responsabilitatea de a consemna cât mai fidel sugestiile, analizele şi comentarile primite, dată fiind obligaţia lor “ca în decizia luată să se ţină seama de rezultatul participării publicului”. La o analiză atentă a Forumularului se remarcă un dezinteres total faţă de îngrijorările primite şi o alcătuire defectoasă a materialului înaintat către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). “Ministerul condus de Sulfina Barbu a reuşit să producă 678 de pagini de înşiruiri ilogice de nume şi notaţii, fapt ce denotă lipsa de profesionalism şi dă dovadă de părtinire a MMGA în procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Reamintesc dnei ministru că potrivit Convenţiei Aarhus, MMGA are obligaţia de a asigura transparenţa, generozitatea în informaţii şi transmiterea corectă şi deplină a sugestiilor şi comentariilor publicului către titularul de proiect” a declarat Eugen David, preşedinte Alburnus Maior.
Deşi timpul de prelucrare a documentaţiei în vederea introducerii în Formularul care a fost transmis titularului de proiect a necesitat 5 luni (perioada care s-a scurs de la încheierea consultărilor publice), Ministerul Mediului a eşuat să înregistreze toate comentarile şi sugestiile primite din partea publicului. Cel mai flagrant caz rămâne înregistrarea deliberată a peste 12 000 de organizaţii, cetăţeni şi municipalităţi din Ungaria ca fiind un singur petent sub numărul de înregistrare 111774/ 25.08.2006, (nr. 3027 în Formular). Printre aceştia se numără Greenpeace Ungaria şi Primăria oraşului Szeged. “Modul în care a acţionat MMGA este o dovadă a superficialităţii cu care este tratată procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Prim omiterea menţionării celor 12 000 de semnături colectate de Greenpeace Ungaria este viciat nu doar procesul de participare publică, ci şi posibilitatea adoptării unei decizii de mediu corecte”, a declarat Noemi Nemes, Greenpeace Ungaria.
Lista neregularităţilor constatate sunt detaliate în anexa ataşată acestui comunicat de presă şi include:
– Erori semnificative în înregistrarea contestaţiilor prin consemnarea unui singur număr pentru sugestiile şi comentariile provenind de la sute de persoane;
– Confuzie deliberată între numărul de comentarii şi sugestii formulate şi numărul de petiţionari;
– Discrimarea pubilcului din străinătate prin nepublicarea în limba engleză a Formularului;
– Documentaţie incompletă prin omiterea publicării în Formular a tipurilor de contestaţie la care se face referire;
– Omiterea din Formular a unora dintre petenţi, deşi aceştia au luat cuvântul la dezbaterile publice şi sunt înregistraţi în minutele acestora.
Cel mai amplu proces de participare publică activă al societăţii civile din România, o situaţie fără precedent cu atât mai mult cu cât persoanele implicate provin din cele mai variate părţi ale tării este obstrucţionat chiar de autorităţile statului. “S-a vorbit constant de lipsa unei societăţi civile active şi puternic consolidate în România. Cu toate acestea, dezbaterea publică pentru proiectul Roşia Montană a arătat potenţialul de manifestare şi conştiinţa civică a peste 8000 de cetăţeni din întreaga ţară ce şi-au exprimat în mod democratic părerea. Rolul autorităţilor române ar fi trebuit să fie de fructificare şi încurajare a acestei situaţii fără precedent. În schimb, statul român caută să treacă sub tăcere aceste eforturi”, a declarat Anamaria Bodgan, Greenpeace CEE.
În opinia Ştefaniei Simion, activist Alburnus Maior întrebări îşi caută răspunsul. “Este o coincidenţă faptul că în calendarul intern RMGC, agreeat de investitori, luna ianuarie este preconizată pentru obţinerea listei de întrebări de la MMGA? Potrivit aceluiaşi calendar oare in iunie RMGC va primi în dar un acord de mediu?”
sursa: www.rosiamontana.ro