Fondul Global de Mediu asistă Moldova în tratarea apelor reziduale din municipiul Soroca

Washington, 29 mai 2007 – Astăzi Consiliul de Administraţie a Băncii Mondiale a aprobat un grant FGM în valoare de 4.562.000 de dolari SUA pentru Proiectul pentru infrastructura de mediu din Moldova. Proiectul, care urmează să fie implementat de către Banca Mondială, va asista Guvernul Republicii Moldova la tratarea apelor reziduale din municipiul Soroca. Proiectul va îmbunătăţi calitatea râului Nistru, care separă Republica Moldova şi Ucraina şi va pionera terenuri înmlăştinite inovatoare, iniţiate la cost redus, pentru a micşora titrul de compuşi biologici în Nistru şi în Marea Neagră.Amplasat în cadrul regiunii ţintă a apelor internaţionale FGM, Proiectul este ultimul dintr-un şir de 10 operaţiuni ale FGM/Băncii Mondiale din programul Bazinul Dunării / Mării Negre, care vizează reducerea titrului de compuşi biologici, în beneficiul Mării Negre, care se află mai jos pe cursul râului. Obiectivele proiectului vizează (i) îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare din Soroca; (ii) micşorarea pătrunderii substanţelor poluante, inclusiv a compuşilor biologici, din sursele municipale Soroca cu scurgere în râul Nistru şi, ulterior, în Marea Neagră; precum şi (iii) demonstrarea şi diseminarea prin intermediul seminarelor de lucru şi a studiilor de fezabilitate, a tehnologiilor cost-eficiente şi financiar accesibile pentru tratarea apelor reziduale municipale, în beneficiul potenţial al proiectelor similare pentru unităţile de tratare a apelor reziduale existente în Moldova, pentru acele oraşe din Moldova care nu practică tratarea apelor reziduale, precum şi pentru acele state care drenează în Marea Neagră.
“Noi suntem încântaţi să oferim finanţare pentru tratarea apelor reziduale din municipiul Soroca, un proiect inovator care va pionera utilizarea terenurilor înmlăştinite iniţiate la cost redus în scopul reducerii titrului de compuşi biologici în apele reziduale municipale,” a declarat Monique Barbut, funcţionar executiv senior şi preşedintele Fondului Global de Mediu. Proiectul va servi, de asemenea, în calitate de model pentru oraşele din Moldova, precum şi pentru ţările din vecinătate, care aspiră la tehnologii cost-eficiente şi accesibile financiar pentru unităţile municipale de tratare a apelor reziduale.”

Municipiul Soroca a fost selectat din motivul priorităţii mari acordate de către Guvern tratării apelor reziduale în Soroca, care în prezent sunt aruncate, nefiind tratate, direct în râul Nistru, care separă cea mai mare parte a Republicii Moldova şi Ucraina, iar Guvernul doreşte să-şi onoreze angajamentul său internaţional faţă de Ucraina. Mai mult ca atât, Soroca şi-a perfecţionat sistemul său de aprovizionare cu apă în cadrul Proiectului pilot în desfăşurare, finanţat de AID, Aprovizionarea cu apă şi salubrizare, în cadrul căruia agenţii Apă Canal participanţi sunt angajaţi în colectarea tarifelor pentru acoperirea cheltuielilor sale operaţionale şi de întreţinere.

Proiectul constă din următoarele componente:
Componenta 1-A: Gestiunea apelor reziduale în Soroca pentru finanţarea (i) renovării sistemului de colectare a apelor reziduale şi a conductelor de presiune, plus construcţia unor instalaţii de tratare a apelor reziduale, utilizând tehnologiile de creare a terenurilor înmlăştinite; precum şi (ii) funcţionării timp de şase luni a instalaţiei date pentru a forma efectivul de cadre al Apă Canal în materie de funcţionare şi întreţinere a instalaţiei.
Componenta 1-B: Consultant în inginerie şi asistenţă tehnică (AT) în sprijinul (i) serviciilor inginereşti pentru Unitatea de Tratare a Apelor Reziduale (UTAR) şi planul reţelei de canalizare, achiziţiilor, sprijinului în supraveghere, plus şase luni de asistenţă operaţională acordată UTAR; precum şi (ii) studiilor de fezabilitate pentru 10 oraşe şi al studiilor de pre-fezabilitate pentru alte 5 oraşe suplimentar, inclusiv replicarea sistemului de terenuri înmlăştinite create în studii.

Componenta 2: Diseminarea şi replicarea experienţei noii UTAR din Soroca. Aceasta este considerată deosebit de importantă datorită caracterului de pionierat al proiectului FGM, care ar putea fi replicat în alte UTAR din Moldova şi Ucraina. Participanţii la seminarele practice anuale probabil vor fi preponderent din Moldova şi Ucraina, plus o participare internaţională posibil mai vastă în coordonare cu Comisia de la Istambul.

Componenta 3: Fortificare instituţională pentru finanţarea (i) elaborării unei strategii în comunicaţii şi creşterea competenţelor pentru campaniile media, precum şi activităţile din teren outreach ale comunităţii şi societăţii civile în scopul pregătirii pentru majorarea necesară a plăţii destinate tratării apei de canal; şi (ii) cursurilor de formare a cadrelor serviciului comunal respectiv pentru creşterea eficienţei operaţionale.

Componenta 4: Gestiunea proiectului în sprijinul gestiunii şi implementării proiectului de către Agenţia pentru Construcţii şi Dezvoltare Teritorială.

Despre FGM
Fondul Global de Mediu (FGM) reprezintă un mecanism pentru oferirea unui grant nou şi suplimentar, precum şi a finanţării concesionale, pentru a face faţă cheltuielilor incrementale convenite ale măsurilor menite să realizeze beneficiile ambiante globale convenite în patru domenii vizate – schimbările climaterice; diversitatea biologică; apele internaţionale; şi epuizarea stratului de ozon. De asemenea, FGM sprijină activitatea acordurilor globale pentru combaterea pustiirii şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi.

Grupul Băncii Mondiale este una din agenţiile de implementare a FGM şi sprijină ţările la pregătirea proiectelor FGM co-finanţate şi supraveghează implementarea acestora. El îndeplineşte un rol primar în asigurarea elaborării şi gestiunii proiectelor investiţionale. Banca mizează pe experienţa sa investiţională în ţările eligibile în scopul promovării oportunităţilor investiţionale şi mobilizării sectorului privat, bilateral, multilateral, precum şi a altor resurse din sectoarele guvernamental şi neguvernamental, care sunt consecvente obiectivelor FGM şi strategiilor naţionale de dezvoltare durabile. Începând cu anul 1991, Grupul Băncii Mondiale a alocat 1,52 miliarde de dolari SUA resurselor FGM şi 2,25 miliarde de dolari SUA în calitate de co-finanţare din partea Grupului Băncii Mondiale pentru proiectele FGM din 80 de state. Suplimentar la resursele sale proprii şi cele ale Băncii, FGM a mobilizat suplimentar co-finanţare în valoare de 5,48 miliarde de dolari SUA din partea altor donatori.

detalii:http://www.worldbank.org/FGM