Interviu cu Rodica Negură,
preşedintele ONG-ului SalvaEco
Unul dintre subiectele “Fierbinţi” ale comunităţii internaţionale ţine de încălzirea globală. Care sunt cauzele şi caracteristicile acestui fenomen?
RN: Zilnic prin activităţile noastre noi contribuim la schimbarea climei, atunci când utilizăm automobilul pentru a ne deplasa la servici, prin arderea combustibilului fosil (petrol, cărbune) pentru a încălzi locuinţa, atunci când utilizăm deodorante sau spray-uri, etc. – toate duc la poluarea mediului şi acumularea gazelor de sără ce şi reprezintă principala cauză în încălzirea globala. Pentru a înţelege mai bine să privim un piculeţ mecanismul de încălzire al unei sere obişnuite: lumina solară, plină de energie, poate pătrunde în seră fără probleme, pământul încălzit emană căldură, însă din păcate ea nu poate ieşi. Exact aceiaşi situaţie se întâmplă şi cu atmosfera noastră. Razele solare pătrunzând în atmosferă, încălzesc suprafaţa pământului, care mai apoi emană căldură. Gazele de seră, în componenţa cărora în mare parte intră oxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxizi de azot (NO2), contribuie la instalarea şi alimentarea unui efect e seră ce duce la încălzirea atmosferei terestre şi respectiv încălzirea globală.
Fenomenul încălzirii globale este ceva normal pentru Terra? Au mai fost astfel de schimbări de climă sau nu?
RN: Dacă e să vorbesc despre încălzirea globală din prezent, atunci pot să afirm că nu este un fenomen normal, deoarece variaţiile de temperatură care au loc acum nu sunt un fenomen natural dar sunt cauzate de om. Este corect că Terra nu a avut tot timpul o climă constanta, au existat ere mai calde care au fost urmate de ere glaciare. Cu toate acestea s-a observat că în ultimi 10 000 de ani noi am avut o climă stabilă, favorabilă pentru dezvoltarea vieţii pe Pământ. Dar odată cu creşterea numărului populaţiei şi respectiv şi a necesarului de energie, industrializarea puternică, în ultimii 100 de ani temperatura medie la nivel global a crescut cu aproximativ 0,6 oC mai brusc decât în ultimii 1000 de ani.
Unii specialişti afirmă că din cauza modificărilor climaterice temperatura va creşte alţii din potrivă afirmă că va scădea. Cum explicaţi Dumneavoastră multitudinea de opinii vizavi de viitorul climateric al Terrei?
RN: Noi deja înregistrăm o creştere a temperaturii. Judecând după evoluţia evenimentelor cert este că nu vom avea o climă stabilă, iar fluctuaţiile de la temperaturi mai joase şi temperaturi mai ridicate se vor produce destul de brusc. La moment înregistrăm o creştere constantă a temperaturii, şi conform părerii climatologilor ea va continua şi în viitor. Probabil ca unii specialişti când vorbeau de modificările climaterice a Terei se refereau la perioade diferite de timp, în viitorul apropiat se va înregistra o creştere a temperaturii după care va urma şi o scădere.
Ce schimbări se pot aştepta în Moldova? Circulă zvonul precum ca odată cu topirea gheţarilor teritoriul tarii noastre va deveni o mare….
RN: Este greu să vorbeşti despre efectele negative care pot apărea anume în Moldova, deoarece o problemă ecologică nu are hotare, iar efectul încălzirii globale aduce după sine aceleaşi daune şi catastrofe doar că pentru fiecare ţară vor fi într-o perioadă de timp diferită. Noi deja suntem martorii a efectelor negative a încălzirii globale în Moldova: averse de ploi puternice însoţite de grindină, furtuni, ierni prea blânzi ca să nu zic calde, ce-au dus la înflorirea pomilor în lunile decembrie sau ianuarie, îngheţuri târzii, treceri bruşte de la un anotimp la altul etc.
Fenomenul încălzirii globale va produce pagube într-un ritm mult mai rapid decât se estimase. Pentru viitor Europa va fi lovită de un număr şi mai mare de inundaţii ca rezultat al creşterii precipitaţiilor, secete, viituri, verile vor fi mai uscate şi mai călduroase, flora şi fauna de asemenea va avea de suferit, vor dispărea speciile cele mai vulnerabile, suprafeţele deşertificate se vor extinde. Există riscul ca numărul insectelor purtătoare de boli să se mărească ce va duce la declanşarea unor epidemii. Un alt efect negativ bine cunoscut este topirea gheţarilor şi odată cu micşorarea lor creşte nivelul mărilor şi a oceanelor, plus la astea pământul şi oceanele nu vor mai avea acea barieră de protecţie împotriva radiaţiilor solare – zăpada şi gheaţa având capacitatea de a reflecta razele solare, pe când oceanele şi pământul de a o absoarbe.
Respectiv pentru Moldova viitorul nu poate fi mai luminos, în cazul în care poluarea va continua şi nu se va întreprinde nimic pentru stoparea acestui proces nu este exclus faptul ca o parte a uscatului, în special din apropierea râului Prut şi fluviul Nistru, să fie acoperit cu apă.
Care ar fi posibile soluţii pentru preantampinarea încălzirii globale?
RN: În primul rând trebuie ca concentraţia gazelor de seră din atmosferă să scadă, ceia ce înseamnă reducerea emisiilor, a combustibilelor fosile utilizate, consum de energie mai mic, îndreptarea atenţiei tot mai mult spre utilizarea energiei alternative, cum ar fi cea eoliană, solară, termală, biologică etc. Pentru a îndeplini aceste condiţii trebuie ca fiecare din noi să conştientizeze gravitatea problemei şi nu doar teoretic dar şi practic. Până în prezent au fost elaborate o serie de convenţii internaţionale, au fost semnate numeroase acorduri şi tratate între state, care prevedeau anume diminuarea poluării, dar din păcate ele au rămas doar o formalitate. Aici putem menţiona renumitul Protocol de la Kyoto, care obligă ţările semnatare, în număr de 141, la reducerea gazelor cu efect de seră cu cel puţin 5% sub nivelul emisiilor din 1990, în perioada 2008 – 2012, iar Uniunea Europeană s-a angajat să reducă un procent de 8%.
Pentru a încetini procesul încălzirii globale este nevoie în primul rând de a uni efortul ţărilor înalt dezvoltate (principalii poluatori) la reducerea impactului negativ asupra naturii. Acţiunile concrete ce pot fi întreprinse sunt:
– reducerea cât mai mult a cantităţilor de cărbune şi petrol utilizate, emisiile lor sunt una din principalele cauze ce duc la încălzirea climei;
– reducerea consumului de energie prin implementarea unor tehnologii noi, avansate;
– minimizarea numărului de autovehicule vechi utilizate în traficul zilnic;
– reducerea volumului de reziduuri;
– reducerea, sau chiar lichidarea pierderilor la transportarea şi consumarea căldurii, energiei electrice, apei, gazului etc.
– utilizarea cât mai mult a energiei alternative: solare, eoliene etc.
– electrificarea căilor ferate;
– în agricultură – stoparea arderii resturilor vegetale şi utilizarea lor pentru producerea compostului ca îngrăşământ natural, sau producerii de biogaz;
– implementarea colectării separate a deşeurilor şi reciclării lor.
interviu realizat de Veronica Gorincioi
sursa: FORUM civic