SalvaEco

Metodele de curatare folosite în cazul revarsarii titeiului în mari si oceane au evoluat în timp, dar, de cele mai multe ori, furtunile au împiedicat operatiunile de salvare.
Deversarile de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compusii chimici. Poluarea cu petrol afecteaza în mod deosebit specii ca pasarile mari si mamiferele acvatice, care traiesc la suprafata apei.

Petrolul deversat contine hidrocarburi, care sunt substante poluante ce afecteaza si pe termen lung comunitatile marine. Unele studii au demonstrat faptul ca, în timp, mor mai multe animale si pasari decât în momentul în care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate.

Cercetatorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescarusilor care traiesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse deversarii de petrol în anul 2002, când a naufragiat nava „Prestige”. Ei au masurat 16 concentratii de hidrocarburi din tesuturile pasarilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe colonii de pescarusi care nu au fost supusi dezastrului.

La 17 luni dupa accidentul ecologic, au fost obtinute rezultate îngrijoratoare. Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor interne vitale, rinichi si ficat, în rândul pasarilor adulte. Puii au fost afectati într-o mai mica masura, efectele grave survenite în rândul adultilor fiind justificate prin faptul ca acestia au fost expusi contaminarii o perioada mai lunga dupa deversare.

Asupra alimentatiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinte ale infestarii cu petrol facându-se simtite prin disfunctiile organelor vitale ale pasarilor. Hidrocarburile pot afecta însa în întregime componenta lanturilor trofice. Oamenii de stiinta sustin ca, deocamdata, exista prea putine cercetari asupra expunerii mediului înconjurator la poluarea cu petrol. O cunoastere mai buna a impactului pe termen lung a deversarilor de petrol poate aduce un avantaj major în gestionarea si combaterea efectelor asupra mediului si vietii marine.

Titeiul lasa urme care nu pot fi sterse ani în sir
De-a lungul timpului, catastrofele ecologice provocate de deversarile masive de petrol au fost mai mult decât numeroase. Surprinse pe mare de futuna, petrolierele si-au pierdut busola ori au fost avariate, prin ciocnire accidentala, de alte vase aflate pe mare, lasând în urma lor pete imense, care nu au mai putut fi sterse, uneori, ani în sir.

Petrolul, care este insolubil în apa si mult mai usor decât aceasta, nu a putut fi strâns, uneori, din cauza furtunilor puternice, care nu au permis accesul barjelor de salvare la vasele avariate sau, pur si simplu, statele riverane zonelor maritime în care s-au produs accidentele nu au fost pregatite pentru a face fata catastrofelor.

În cazurile fericite, petrolul a putut fi împiedicat sa nu ajunga la mal prin iscusinta marinarilor care au reusit, în timp util, sa recupereze si sa stocheze în rezervoarele neafectate, aflate pe vas, o mare parte din combustibilul scurs în momentul accidentarii. Cu toate acestea, titeiul nerecuperat, ramas la suprafata apei, se întinde rapid si formeaza o patura uleioasa, destul de groasa, care pluteste multa vreme în larg, afectând fauna si flora din preajma.

Ecosistemele marine, poluate dublu
Pentru a curata apele de petrolul deversat în urma accidentelor, prima masura care poate fi luata este izolarea zonei cu ajutorul ambarcatiunilor de salvare. Daca pompele aflate pe vas sunt în stare de functionare si exista rezervoare neavariate, petrolul poate fi recuperat din apa prin pompare si restocat. Aceasta operatiune, daca nu este împiedicata de furtuna, nu poate sterge definitiv urmele catastrofei.

De cele mai multe ori, specialistii apeleaza tot la substante chimice, denumite solventi, care sunt împrastiate din elicopter pe suprafetele afectate. Acesti solventi sunt destinati spalarii apelor, dar, la rândul lor, maresc efectele poluarii si nici nu pot fi împrastiati uniform pe suprafetele afectate de deversarile accidentale de petrol. În consecinta, ecosistemele marine sunt expuse, astfel, unei duble poluari. Un litru de petrol, odata ajuns pe suprafata apei, formeaza o pata a carei marime poate atinge dimensiunile unei jumatati dintr-un teren de fotbal. Grosimea acestor pete este variabila, în functie de cantitatea de combustibil deversata.

Bacterii care înlatura petrolul deversat
O echipa de cercetatori de la Institutul de Cercetari Stiintifice din Spania a descoperit ca anumite bacterii de pe coasta Galitiei sunt capabile sa elimine în mod natural petrolul deversat în timpul naufragiilor. Expertii în domeniu au observat ca aceste vietuitoare minuscule, aflate în ecosistemul marin, pot degrada în mod natural compusii petrolului.

Odata deversate în mare, hidrocarburile suporta diverse transformari, printre care cea mai importanta este biodegradarea. Cu toate ca numerosi compusi ai petrolului sunt în mare parte biodegradabili, exista totusi elemente chimice, ce intra în componenta acestui combustibil, care sunt dificil de eliminat. Pentru studiul lor, oamenii de stiinta au luat probe dintr-o zona afectata si le-au analizat în laborator.

În paralel, au reconstituit artificial conditiile de poluare cu petrol si au comparat ambele situatii. Rezultatele obtinute în primul caz au confirmat existenta bacteriilor si contributia acestora la degradarea titeiului. În al doilea caz, procesul degradarii, desi existent, a fost mult mai lent, nereusindu-se decât partial curatarea apei în care a fost varsat petrolul în conditii de laborator.

sursa: Ecoghid