SalvaEco

Proiectul "Youth Country Network" – 2005 este un proiect national implimentat timp de un an (01.2004 – 01.2005) de catre Centrul Tinerilor Antreprenori din Moldova – Steaua in colaborare cu ONG – Liga Studentilor Balteni si cu Facultatea de Stiinte Reale din cadrul Universitatii de Stat din Cahul, cu suportul si sustinerea Fundatiei Artemisia (SUA).

Pe parcursul intregului an au fost instruiti circa 400 de tineri din republica. Comunicabilitatea, sociabilitatea grupului si relatiile de la egal la egal a trainerilor a favorizat petrecerea orelor intr-o atmosfera foarte degajata. Toate activitatile efectuate au dus la realizarea unor rezultate vizibile: au stabilit impreuna ordinea pasilor ce trebuie intreprinsi pentru angajarea in campul muncii, si-au intocmit propriile CV-uri si scrisori de intentie, si-au format deprinderi de prezentare la un interviu si de management al banilor, au luat cunostinta si au analizat un plan de afaceri, au evaluat riscul la acordarea unui credit si au schitat planul propriei afaceri. In plus, toti participantii au primit un suport material/informational foarte important pentru dezvoltarea profesionala proprie.

La cursuri au fost invitati experti de la BIZPRO/Moldova, Moldoinconbank, Agroindbank cit si antreprenori din Moldova. La sfirsitul proiectului participantii au primit diplome de participare la curs semnate de CTAM – Steaua (Centrul Tinerilor Antreprenori din Moldova – Steaua) si de BIZPRO/Moldova.

Inceputul derularii proiectului in 2005 prevede desfasurarea a doua cursuri: "Orientarea Profesionala" si "Initierea propriei afaceri". La curs se pot inscrie toti doritorii cu varsta cuprinsa intre 18-30 ani. Orarul cursurilor este stabilit de participanti de comun acord.
Participantii la cursuri vor beneficia de un pachet integrat de servicii: suport material, sesiunea teoretica interactiva, sesiuni practice pentru dezvoltarea deprinderilor necesare pentru angajarea in campul muncii si/sau initiere a propriei afaceri, etc. Pe parcursul orelor vor fi invitati experti, antreprenori pentru a-si impartasi experienta de munca in domeniu. La sfarsitul cursurilor participantii vor fi decernati cu o diploma de participare cu posibilitatea unei eventuale conlucrari.

Costul unui singur curs este de 50 de lei. Daca o persoana va dori sa mearga la ambele cursuri atunci modalitatea de achitare va fi astfel: Orientare Profesionala = 50 de lei, Initierea unei Afaceri = 30 de lei, in plus aceste persoane vor primi cite un exemplar al Ghidului Tinarului Antreprenor".

Doritorii de a se inscrie la cursuri sunt rugati sa completeze formularul de aplicare pina la data de 30 mai 2005 si sa-l expedieze prin email, fax sau posta pe adresa indicata mai jos.

Data limita de depunere a formularului de aplicare pentru cursuri este : 30 mai 2005

Ca sa nu se plictiseasca in timp ce stapanii lor isi sorb ceaiul si rontaie prajiturelele, cainii si pisicile sunt serviti cu boluri cu apa si oase de ros. Ideea a fost preluata de la o organizatie engleza de protectia animalelor. Fundatia Daisy Hope doreste extinderea unor astfel de localuri. "Cautam restaurante si chiar hoteluri care sa accepte prezenta animalelor de companie. in ceainaria deschisa ieri tratatia animalelor este gratuita", ne-a spus Aura Maratas, presedinta Fundatiei-Adapost "Daisy Hope".

"We cannot be satisfied with the primarily raw material orientation of Russian exports (over 80%) [to Finland]," Yakovenko said.

Underlining a positive practical character of our bilateral economic relations, Yakovenko said that, according to the results of the first six months of this year, Russia is Finland’s third largest trading partner, while Finland is Russia’s sixth largest partner in trade with western countries.

According to his data, in 2003 the two countries’ trade amounted to 7.63 billion euros, given a stable tendency towards growth and Russia’s export surplus of 890 million euros.

Yakovenko outlined prospects for intensifying relations in the investment sphere and stressed the importance of creating imports-replacing production in Russia with the Finnish capital’s participation.

It is worth noting that as regards the volume of accumulated investments – over $1 billion – Finland is among major investors in the Russian economy. "This level, however, does not fully conform to the potential of Russian-Finnish relations," Yakovenko said.

Moscow expects practical results from the S?andinavian business forum held in Rostov-on-Don (southern Russia) on October 12-13, 2004, and the forthcoming Russian-Finnish conference on cooperation in the lumber industry complex due to be held in Helsinki on October 26.

Valery Roshchupkin, chief of the Federal Forest Husbandry Agency, deems it necessary to involve Finnish lumberers in high-level timber processing in Russia. He made a statement to this effect at a press-conference at RIA Novosti held Friday and devoted to the forthcoming conference in Helsinki.

"We believe a shift should be made towards Finnish lumberers’ more intensive transfer to the Russian territory with their production," Roshchupkin said.

In his words, Finland meets 20% of its timber requirements by Russian raw timber. Roshchupkin believes that it is necessary to create new conditions for attracting Finnish companies to start high-level timber processing in Russia, not just buy Russian raw materials at low prices.

"Some preferences should be provided for companies engaged in high-level timber processing in Russia," Roshchupkin stressed.

He also pointed out that the new Forest Code of Russia which takes due account of this issue would be adopted in March-April 2005.

In Roshchupkin’s words, the Helsinki conference will also examine the problem of illegal wood- felling.

According to the data of the Federal Forest Husbandry Agency, illegal wood-felling accounts for 5% of the 130 million cubic metres of annually harvested wood (according to the data of Russian public organisations, illegal timber turnover accounts for 20% of the total).

"We have information that some Russian organisations supply illegally felled wood to Finnish official organisations," Roshchupkin said. He stressed that "both sides must always be held responsible; not only the side which illegally felled wood, but also that one which purchased it."

Roshchupkin underlined that uniform criteria were necessary for assessing illegal wood-felling. "What is regarded as illegal wood-felling in Russia, may not be considered as such in some other countries. Therefore, uniform assessment criteria are needed," Roshchupkin added. In his words, in September 2005, Russia will host an international conference for fighting illegal wood-felling. "We intend to raise the issue of the two sides’ responsibility – of the sellers and buyers," Roshchupkin stressed in conclusion.

Un camion incarcat cu cateva mii de litri de acid sulfuric a explodat in urma ciocnirii cu o dubita care intrase pe contrasens. Doua persoane si-au pierdut viata, iar o alta a fost grav ranita.

Accidentul s-a produs in comuna Izvoru Crisului, situata la 35 de kilometri departare de Cluj-Napoca. Autoritatile spun ca masina incarcata cu acid sulfuric apartinea societatii Sadakit din Turda si ar fi trebuit sa ajunga la compania Fibrocim din Alesd.

Camionul transporta cateva mii de litri de acid sulfuric intr-un container nesecurizat.

in jurul orei 7.00 dimineata, camionul a fost lovit de o dubita Peugeot care circula cu viteza mare dinspre Huedin.

Camionul s-a rasturnat intr-un sant, iar containerul cu acid a explodat. Apoi camionul a luat foc.

Şoferii au murit pe loc, iar un pasager din dubita se zbate intre viata si moarte la Clinica de Chirurgie I din Cluj. Autoritatile au evitat in ultima clipa producerea unei catastrofe ecologice.

Angajatii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta au ridicat diguri, cu ajutorul carora au scurs acidul intr-un canal, iar apoi l-au neutralizat cu substante bazice.

in urma cu un an, unul dintre laboratoarele companiei Sadakit Turda a fost afectat de o explozie puternica, provocata tot de un acid.

Apoi investitorii au aparut si in acest peisaj greu accesibil pentru noi constructii. Hoteluri de 3 si 4 stele au aparut intre bratele Dunarii si tot mai multe barci cu turisti tulbura acum linistea coloniilor de pelicani si lebede. Tarifele sunt pe masura greutatii cu care se fac modernizarile in aceasta zona. Preturile destul de piperate nu-i impiedica totusi pe hotelieri sa declare ca au capacitatile rezervate deja pentru primele luni ale verii. "O caramida adusa aici pentru a construi ceva costa dublu, din cauza transportului. De asemenea, serviciile isi dubleaza tarifele din aceeasi cauza", ne-a declarat Mihai Costea, director la complexul "Egreta". in plus, infrastructura in Delta Dunarii este ca si inexistenta. "Cine construieste aici e nevoit sa inceapa de la amenajarea terenului si pana la electrificare, apa curenta etc. Toate astea inseamna investitii de miliarde si statul nu ne ajuta deloc", afirma Cornel Gaina, patronul Complexului "Cormoran". Din cauza preturilor multi turisti vin pe cont propriu. Cu cortul. "Numarul mare de turisti individuali are consecinte in primul rand asupra mediului", ne-a declarat Marilena Apolon, director de turism la societatea Atbad SA, din Tulcea. Desi s-a construit mult in ultimii ani, capacitatea de cazare a Deltei Dunarii este destul de redusa, 70% dintre locuri fiind in reteaua ANTREC. Pensiunile sunt clasificate la 1, 2 sau 3 margarete si se afla in sase localitati din Delta. Cazarea la pensiune costa in jur de 10 euro de persoana pe zi.

Hotel Egreta (3 stele) – Dunavatu de Jos:
2.000.000 lei/camera (in timpul saptamanii, cu mic dejun); 2.400.000 lei/camera (in weekend, cu mic dejun)
inchiriere barci (fara combustibil)
2-3 persoane: 8 euro/h/pers.
4-8 persoane: 6 euro/h/pers

Hotel Cormoran
(3 stele) – Uzlina: 2.100.000 lei/camera (in timpul saptamanii, cu mic dejun)
2.500.000 lei/camera (in weekend, cu mic dejun)

Pensiunea Cormoran (3 stele) – Uzlina
1.700.000 lei/camera (in timpul saptamanii, cu mic dejun)
1.900.000 lei/camera (in weekend, cu mic dejun)

Satul de vacanta Rosu:

– bungalow Dora (3 stele) – 1.000.000 lei/pers. (in timpul saptamanii, cu mic dejun); 1.100.000 lei/pers. (in weekend, cu mic dejun)
– Vila Sandra (3 stele) – 1.100.000 lei/pers. (in timpul saptamanii, cu mic dejun); 1.250.000 lei/pers. (in weekend, cu mic dejun)
– Popas Holbina (4 stele) – 1.100.000 lei/pers. (in timpul saptamanii, cu mic dejun); 1.300.000 lei/pers. (in weekend, cu mic dejun)

Putin, speaking to armed forces chiefs, said although international terrorism was one of Russia’s main security threats the country had also to keep its nuclear defenses in sound condition.

"We know that we have only to weaken our attention to such components of our defenses as the nuclear-missile shield, and new threats to us could appear," Itar-Tass news agency quoted him as saying. He said research and successful testing of new nuclear-missile systems technology was being conducted, informs Reuters.

Mr. Putin said it was necessary to create a legal basis for cooperation between the government and businesses in priority areas. He noted that the state should ensure stable conditions for the work of private investors. At the same time, Mr. Putin added that the private sector should not be forced to incur unreasonable expenses and costs.

In particular, the President said the government and business should cooperate in implementing large transport projects, providing electrical power and improving border infrastructure. Another priority is knowlegde-intensive industries. "Today, Russian business, with its advanced management, logistics and communication technologies, is already ahead of the state," Mr. Putin stressed. At the same time, he noted that the government should retain the right to research projects regarding new materials and products, reports Gateway 2 Russia.

Pe agenda de lucru a conferintei sunt inscrise urmatoarele activitati:
– Mersul implementarii Conventiei si a Protocolului privind Registrele Emisiilor si Transferul Poluantilor (PRTR);
– Rezultatele activitatii secretariatului Conventiei in anii 2003-2005;
– Organismele modificate genetic si Conventia Aarhus;
– Accesul la justitie;
– Mijloacele electronice de informare;
– Participarea publicului in procesul de adoptare a deciziilor strategice.
La conferinta va fi adoptat Programul de activitate al Secretariatului Conventiei pentru anii 2006-2008 si Declaratia Conferintei de la Almaty.

Proiectul in cauza este sustinut tehnic si financiar de catre Fondul Multilateral pentru implementarea Protocolului de la Montreal privind substantele ce distrug stratul de ozon (SDO), care acorda asistenta tarilor in curs de dezvoltare pentru suprimarea esalonata si scoaterea din uz a SDO.

Obiectivele Proiectului sunt:
* Asistenta financiara stimulatoare pentru retrofitul sau reutilarea instalatiilor frigorifice cu R12 si R502 ale utilizatorilor finali din sectorul industrial si comercial;
* Dotarea tehnica a centrelor de deservire auto cu echipament si scule pentru recuperarea si reciclarea R12 din climatizoarele auto si substituirea acestuia cu agenti non-CFC (HCFC, HFC-134A);
* Instruirea personalului tehnic de specialitate privind recuperarea, reciclarea si retrofitul in sectorul de deservire a climatizoarelor auto.

Conferinta de presa va fi deschisa de catre Ministrul ecologiei si resurselor naturale C. Mihailescu, UNDP Resident Representative Bruno Pouesat, Asistent Programe PNUD, Moldova dna M. Petrusevschi si expertul international UNDP Robert Berkeley.

Se invita reprezentantii mass-media.

Holland America agreed to pay a $200,000 fine, to donate $500,000 to a nonprofit environmental foundation and to spend $1.3 million to establish a new environmental compliance plan, said US Attorney Tim Burgess and Rear Admiral James Olson of the US Coast Guard’s Alaska district.

The company did not offer comment. The fine is the first since stricter ship sewage water treatment rules were adopted four years ago.

An investigation into the discharge began in August of 2002 when a Juneau resident noticed a suspicious discharge coming from a docked Holland America cruise ship, the Ryndam.

Officials notified the ship of the discha?ge, but crew members failed to properly respond, according to a plea agreement signed by the company.

Holland America admitted it lacked adequate controls and failed to properly detect and report the discharge, which was untreated sewage, according to the plea agreement.

The $500,000 donation will go to the National Forest Foundation for use in reducing sewage and other water pollution in southeast Alaska, federal officials said.

Flora Republicii Moldova include cca. 5513 de specii de plante, inclusiv plante superioare ? 1989 de specii, plante inferioare ? 3524 de specii. Dupa compozitia floristica cele mai bogate sint ecosistemele forestiere (peste 850 de specii), apoi cele de stepa (peste 600 de specii), lunca (cca. 650 de specii), petrofite (cca. 250 de specii), acvatice si palustre (cca. 160 de specii) etc. Diversitatea vasta a speciilor si grupelor ecologice este determinata atit de variabilitatea biotopica, ce include conditii ecologice cu diversi indici de temperatura, umiditate, reactie a solului.
Lumea animala constituie cca. 14800 de specii de animale (461 de specii de animale vertebrate si 14339 de specii de animale nevertebrate).
Fauna vertebratelor include 70 de specii de mamifere, 281 de specii de pasari, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni si 82 de specii de pesti.
Din nefericire, o mare parte din speciile de plante si animale deja a nimerit in categoria celor rare si pe cale de disparitie.
In prezent sant evidentiate speciile rare, luate sub ocrotirea statului, in numar de 484 de taxoni, dintre care 242 au fost incluse in cartea Rosie a Republicii Moldova, inclusiv: 117 specii de plante, 9 specii de ciuperci si 116 specii de animale.
Unele specii care vietuiesc pe teritoriul Republicii Moldova sant incluse in Cartea Rosie Europeana: plante ? papucul?Venerei, ciulinul de balta; mamifere ? nurca europeana, popandaul comun, popandaul-cu-pete; pasari ? rata rosie, acvila tipatoare mare, vinturelul mic, cristelul; reptile ? vipera de stepa; pesti ? fusarul, lostrita, nisetrul; insecte ? calosoma mirositoare, croitorul stejarului.
Cele mai importante arii de concentrare a speciilor de plante si animale periclitate si vulnerabile sant padurile de fag, gorun si stejar pedunculat, unde s-au pastrat mai multe suprafete cu vegetatie spontana (rezervatiile ?Codru?, ?Plaiul Fagului?, ?Padurea Domneasca?, ?Iagorlac?, masivul de padure ?Orhei?), unde vietuiesc specii periclitate ca jderul de padure, pisica salbatica, acvila tipatoare mare, acvila tipatoare mica, acvila mica, broasca testoasa de balta, vipera comuna, sarpele de alun etc.
Semnificativ e si faptul ca suprafata ocupata de ecosistemele naturale, inclusiv si cele acvatice (lacustre, palustre, fluviale), nu depaseste limita de 15 % din tot teritoriul republicii.
Astfel actualmente problema conservarii diversitatii biologice depaseste limitele problemelor stiintifice si se amplaseaza la nivelul problemelor stringente ale statelor si institutiilor internationale, obiective care sant menite sa asigure conditii favorabile populatiei. Unul din documentele importante ce reglementeaza aceasta activitate este Conventia cu privire la diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 1992).
Conventia solicita statelor sa acorde o atentie sporita activitatilor de conservare a biodiversitatii in habitatele naturale, utilizarii rationale a resurselor biologice, restaurarii ecosistemelor degradate si speciilor periclitate, controlului strict asupra procedeelor biotehnologice si de introducere a speciilor alohtone, elaborarii retelei ecologice nationale si cadrului legislativ-institutional adecvat etc.
Republica Moldova a ratificat Conventia in cauza in anul 1995
Suprafata ariilor naturale protejate de stat constituie in prezent 66467ha sau 1,96 % din teritoriul national.
Dezechilibrul ecologic, situatia socioeconomica actuala, exploatarea intensiva si extensiva a resurselor naturale si a intregului spatiu vital al republicii impun urgentarea identificarii, recunoasterii si dezvoltarii Retelei ecologice nationale, care ar cuprinde reteaua tuturor ariilor protejate, geosistemele si ecosistemele reprezentative naturale, care s-au pastrat in diferite regiuni landsaftice ale tarii. Crearea retelei ecologice nationale va contribui evident la restabilirea si conservarea biodiversitatii. Conform calculelor efectuate reteaua ecologica nationala va ocupa o suprafata de 11113 km2 din teritoriul tarii sau 33 % din teritoriul ei.
Pentru a putea conserva si pastra diversitatea biologica, a fost creata in republica o baza legislativa adecvata.
Legea privind protectia mediului inconjurator (1993) declara resursele naturale, inclusiv pamantul, flora si fauna patrimoniu national.
Legea privind regnul animal (1995) califica regnul animal drept proprietate publica.
Legea cu privire la zonele si fisiile de protectie a apelor raurilor si bazinelor de apa (1995) interzice pasunatul si agricultura in fisiile riverane de protectie.
Regimul de protectie in ariile (obiectele si complexele) naturale protejate, stipulate prin Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998), creeaza cele mai favorabile conditii de conservare si restabilire a biodiversitatii.
Masurile intreprinse si realizarea celor preconizate creeaza premise necesare in vederea salvarii geosistemelor, ecosistemelor si speciilor de importanta majora pentru generatiile viitoare, stabilirii fundamentului necesar pentru managementul adecvat al resurselor naturale, conservarea biodiversitatii si dezvoltarea durabila a sistemelor socioeconomice ale tarii.