SalvaEco

Ca efect al prabusirii pietelor financiare din aceste zile, in urma retrogradarii ratingului de tara pentru Statele Unite ale Americii, pretul aurului a atins un nou nivel record, de 1.770 de dolari pe uncie. Are acest lucru vreo legatura cu eforturile reinnoite ale Rosia Montana Gold Corporation de a obtine toate autorizatiile necesare proiectului de extragere a aurului din Apuseni, dupa cativa ani in care s-a batut pasul pe loc? S-ar putea sa aiba. Daca trecem in revista cine sunt actionarii din spatele acestei afaceri, descoperim cel putin doua fonduri speculative de investitii din SUA care au facut bani frumosi de pe urma bulei imobiliare americane si a prabusirii bancilor care a urmat imediat dupa. Apoi, si-au indreptat privirile catre piata aurului. In declaratiile lor publice recente, proprietarii acestor fonduri au lansat supozitia ca in viitor inflatia va scapa de sub control, iar aurul este singurul activ in care merita sa mai investesti bani. Cine va beneficia de pe urma aurului extras de la Rosia Montana daca acest proiect va fi in cele din urma aprobat de autoritati, in ciuda puternicei opozitii pe care o intampina de ani de zile?

Proiectul de exploatare a minereurilor de aur din Rosia Montana prin tehnica cianurarii este o creatie a societatii Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) SA, o companie mixta din care pachetul majoritar de actiuni, 80,69% este detinut de Gabriel Resources, o companie inregistrata in Canada si listata la bursa din Toronto.
Restul de 19,31% se afla in proprietatea SC Minvest Deva SA 0, companie cu capital integral de stat

Cine sunt actionarii Gabriel Resources?

Legea canadiana obliga societatile listate la bursa sa raporteze in fiecare an actionarii care detin pachete mai mari de 10% din actiunile respectivelor societati. Ca urmare a acestei obligatii, Gabriel Resources a declarat in luna mai 2011 patru actionari principali:

1. Paulson & Co Inc. – 17,62%
2. Electrum Strategic Holdings – 17,62%
3. Newmont Canada Limited – 14,42%
4. Baupost Group – 11,37%

Paulson & Co. Inc. si Baupost Group sunt doua fonduri speculative de investitii (hedge-funds) din SUA care au inregistrat profituri fara precedent in ultimii ani, pe fondul crizei financiare.

Fondul speculativ Paulson & Co Inc, implicat in frauda de la Goldman Sachs

Paulson & Co Inc a fost infiintat de John Paulson, care a capatat notorietate dupa ce, cu cateva luni inainte de debutul crizei economice in SUA, a inceput sa parieze ca sectorul imobiliar se va prabusi. Astfel, faptul ca din ce in ce mai multi americani au ajuns sa nu-si mai poata plati ratele la creditele oferite cu generozitate de banci i-a adus castiguri insemnate lui Paulson.

Fondul Paulson & Co. Inc. a fost implicat si in procesul de frauda intentat de Securities and Exchange Commission (SEC) impotriva bancii de investitii Goldman Sachs. Din investigatiile SEC a reiesit ca Paulson a consiliat Goldman Sachs in selectia unor credite ipotecare cu grad mare de risc si sa le grupeze in pachete numite CDO (collaterized debt obligations) pe care sa le vanda celor care mai credeau inca intr-o revenire a pietei imobiliare. Paulson insa a pariat impotriva acestor instrumente la creatia carora pusese umarul, ceea ce i-a adus castiguri de aproximativ 4 miliarde de dolari. Goldman Sachs a fost acuzata ca nu a informat clientii despre riscurile pe care le presupunea cumpararea de CDO, dar acuzatiile nu au fost extinse si asupra Paulson intrucat fondul nu era obligat sa puna la dispozitia clientilor astfel de informatii.

Acelasi fond speculativ a fost acuzat recent de oficiali greci ca ar fi pariat cu bani imprumutati pe faptul ca Grecia va intra in incapacitate de plata.

Potrivit New York Times, in 2010 Paulson si-a indreptat atentia catre speculatii pe piata aurului si a castigat anul trecut 5 miliarde de dolari ca urmare a faptului ca a achizitionat titluri de valoare ce reprezinta echivalentul brut a 96 de tone metrice de aur, o cantitate uriasa dupa orice standarde.

Baupost Group, contestat in Canada

Baupost Group, al carui presedinte este Seth Klarman, este un al fond speculativ care a obtinut profituri mari in anii de criza, strategia sa fiind insa diferita de cea a lui Paulson. Este cel mai nou actionar al Gabriel Resources, alaturandu-se proiectului Rosia Montana in ianuarie 2011.

Klarman este cunoscut ca un investitor foarte prudent, care prefera sa aiba la dispozitie lichiditati mari, reprezentand chiar si 50% din volumul fondului de investitii pe care il gestioneaza, si care a inceput sa investeasca puternic incepand din 2007, dupa prabusirea pietelor financiare, cumparand actiuni ieftine dar care ulterior au crescut in valoare.

“Suntem foarte oportunisti. Voi cumpara ce alti oameni vand. Voi cumpara ce este detestat si dispretuit de catre altii”, a afirmat Seth Klarman catre sfarsitul anului trecut, intr-una dintre foarte rarele sale iesiri publice.

Anul acesta, Baupost Group a fost acuzat ca sustine financiar o companie miniera din Canada, Highlands Company, care intentioneaza sa construiasa in Ontario o uriasa cariera de piatra (a doua ca marime din America de Nord) pentru extractia calcarului. Locuitorii din zona, sprijiniti de activisti de mediu, sustin ca aceasta cariera va afecta izvoarele a trei mari rauri – Nottawasaga River, Grand River si Pine River – care asigura apa potabila pentru mai mult de un million de oameni ce locuiesc in aval, precum si culturile de cartofi din regiune, principala sursa de venituri pentru comunitatile locale.

 Ce sunt fondurile speculative

Fondurile de investitii de acest tip, aparute pentru prima oara in SUA in anii 50, au ca obiectiv investitiile in operatiuni pe pietele financiare care sa aduca castiguri maxime investitorilor pe termen scurt, ceea ce implica si un risc ridicat. Fondurile speculative nu sunt deschise pentru orice investitor ci numai pentru cei foarte bogati, numiti si investitori calificati, care pot asigura o investitie minima de un milion de dolari, motiv pentru care, pana de curand, erau, de regula, nereglementate si nu erau inregistrate la autoritatile de supraveghere a pietei de capital.

In urma crizei financiare, atat in SUA cat si in Uniunea Europeana au inceput sa se faca unii pasi pentru o reglementare mai stricta a fondurilor speculative, pe motiv ca prin activitatea lor lipsita de transparenta, chiar daca nu au provocat direct criza, au reusit sa amplifice efectele negative ale acesteia. Astfel, anul trecut, Congresul SUA a adoptat o lege potrivit careia, fondurile speculative sunt obligate sa se inregistreze la organismul de reglementare al Bursei, sa conserve si sa puna la dispozitia reglementatorilor orice date financiare solicitate. Cateva luni mai tarziu, Parlamentul European a aprobat o directiva care impune fondurilor speculative obligatii cu privire la inregistrare, raportare si cerinte minime de capital.

Electrum Strategic Holdings – o companie condusa de “evanghelistul aurului”

Electrum Strategic Holdings LLC este parte a Electrum Group si este controlata de omul de afaceri American Thomas Kaplan, botezat de publicatia Bloomberg Businessweek drept “evanghelistul aurului” ca urmare a faptului ca la inceputul anilor 2000 a fost unul dintre primii care au prezis o crestere masiva a pretului aurului, incepand totodata sa investeasca masiv in exploatari aurifere. Opiniile sale in aceasta privinta au devenit inca si mai solide in urma crizei financiare. Intr-un interviu acordat in 2010 publicatiei Wall Street Journal, Kaplan isi expunea astfel filozofia ce sta la baza afacerilor sale cu metale pretioase: “Am ajuns la un punct in care simt ca singurul activ in care am incredere este aurul. Ne aflam in mijlocul unei furtuni perfecte pentru care nu se vede nicio solutie. Daca lumea va merge bine, aurul va merge si el bine. Daca lumea o ia pe o panta gresita, aurul tot bine va merge… dar o gramada de alte lucruri s-ar putea sa se prabuseasca”.

Compania Newmont, amendata pentru poluare cu cianuri in Ghana

Newmont Canada Limited este parte a grupului Newmont, unul dintre cei mai mari exploatatori de zacaminte aurifere din lume. Numeroase scandaluri au marcat cateva dintre exploatarile de aur deschise de Newmont in Peru, Indonezia si Ghana. In 2010, autoritatile din Ghana au recomandat sanctionarea companiei Newmont cu o amenda de 4,9 milioane de dolari SUA pentru neglijenta, pe motiv ca in toamna lui 2009 au fost deversate cianuri provenite de la mina de aur Ahafo rezultand in contaminarea apelor si uciderea a mii de pesti. Un raport al Agentiei de Mediu din Ghana a demonstrat ca Newmont ar fi putut evita scurgerea de cianuri prin masuri preventive si ca a incalcat una din conditiile prevazute in autorizatia pentru exploatare, care oblige compania sa detecteze si sa ia masuri pentru a opri orice deversare accidentala. De asemenea, autoritatile ghaneze au apreciat ca Newmont a instiintat cu mare intarziere comunitatile aflate in aval despre scurgerea de cianuri.

Tot in Ghana, Newmont pregateste deschiderea unei noi mine de aur, Akyem, extrem de contestata pentru ca, potrivit organizatiilor de mediu, ar urma sa distruga un sfert din padurea Bepo Ajenjua (rezervatie naturala) si ar duce la relocarea a mii de locuitori din zona.

Potrivit altor informatii facute publice de Gabriel Resources, in decembrie 2009, un pachet de 30 de milioane de actiuni (aproape 9%) Gabriel Resources a fost achizitionat de BSG Capital Markets, parte a grupului Barry Steinmetz Group, ce opereaza in domeniul mineritului si a extractiei de diamante. Tot atunci, BSG Capital Markets a primit dreptul de a cumpara, in urmatorii doi ani, la acelasi pret, inca 9 milioane de actiuni, drept pe care nu si l-a exercitat pana in prezent.

Actiunile statului roman in RMGC risca sa scada sub 1%

Participatia romaneasca in RMGC a fost pe punctual de a se micsora de la 19,31% la numai 0,6% la sfarsitul lui 2009, cand actionarul majoritar Gabriel Resources a decis unilateral sa majoreze capitalul societatii mixte, care era la acel moment in pericol de lichidare din cauza pierderilor inregistrate in anii precedenti.

Reprezentantul statului roman in RMGC, SC Minvest Deva SA nu avea banii necesari majorarii de capital astfel ca initial s-a impotrivit deciziei Gabriel Resources dar in cele din urma a decis sa subscrie cu suma de 115 milioane de lei la capitalul social al societatii dar fara sa depuna niciun leu in conturile societatii.

Cei care au sarit in ajutorul Minvest Deva au fost tot cei de la Gabriel Resources, care au varsat suma de 115 milioane de lei pe care trebuia sa o aduca compania romaneasca, considerandu-l un credit, fara dobanda, care urmeaza sa fie recuperate ulterior, dupa inceperea exploatarii aurului, din dividendele cuvenite Minvest.

Din punct de vedere legal, nu exista nicio garantie ca, odata inceputa extractia de aur la Rosia Montana, Gabriel Resources nu va opta pentru preluarea actiunilor Minvest in loc de returnarea creditului. De altfel, in rapoartele trimestriale si anuale ale companiei se precizeaza de fiecare data ca Gabriel Resources se bucura de un drept de preemtiune pentru a achizitiona pachetul de 19,31% aflat deocamdata in proprietatea statului roman.

In urma cu peste 11 ani, cand acest proiect se afla abia la inceput, Minvest Deva detinea de fapt 33% din RMGC dar participatia sa a scazut cu aproape 14 procente ca urmare a unei majorari de capital decisa de Gabriel Resources.

Sursa: romaniacurata