Din acest an, energia termică, folosită în regiunile rurale din Moldova, poate fi asigurată de deşeurile agricole. Astfel, grădiniţele, şcolile, centrele medicale, centrele comunitare şi alte instituţii publice din 45 de comunităţi rurale vor fi încălzite cu energie produsă din deşeuri agricole, în special, din paie. Autoritățile prognozează o reducere de pînă la 40% a facturilor pentru energie termică. Acțiunile sînt realizate în cadrul proiectului „Energie şi biomasă în Moldova”, realizat de autoritățile publice cu susținerea Uniunii Europene.
Biomasa – o şansă pentru dezvoltarea rurală?
Republica Moldova este dependentă de importurile de energie, peste 95% din necesarul energetic al ţării, în mare parte combustibili fosili, fiind asigurate din importuri. Totodată, Republica Moldova are un potențial mare de producere a energiei din surse regenerabile, care, deocamdată, este neexploatat. Potrivit managerului proiectului „Energie şi Biomasă în Moldova”, Alexandru Ursul, satele care încă nu folosesc biomasa pentru a produce energie proprie, încălzesc obiectele publice cu cărbune şi gaz. „Cărbunele, în mediu, costă 3300 de lei pentru o tonă. Costul unui metru cub de gaz este peste 6 lei. În cazul utilizării biomasei, costurile vor fi de 2-3 ori mai mici, pentru că o tonă de paie costă 700 de lei, iar 1 tonă de brichete sau peleţi costă 1200-1400 de lei”, menţionează Ursul. El susţine că anual, Republica Moldova produce, în medie, 700 mii de tone de paie, care sînt echivalente, sub aspect energetic, cu cca 250 de milioane de metri cubi de gaze naturale sau cu cca 25% din consumul anual al ţării.
„Noi vrem să aducem la cunoştinţa beneficiarilor noştri că paiele au o capacitate foarte mare de energie, trebuie doar corect arsă. 1 kg de paie produce atîta energie cît 600 de grame de cărbune”, susţine Ursul. Potrivit lui, Moldova dispune de suficient combustibil pentru încălzirea a 3 mii de obiecte din 1500 de sate. Aici se includ primăriile, şcolile, grădiniţele, casele de cultură, centrele comunitare. Managerul proiectului explică și motivul pentru care încălzirea cu paie este aplicată în instituțiile de învățămînt. „Aceste obiecte au fost propuse de comunităţi, nu de primari doar. Ei au ales cele mai prioritare obiecte din punctul lor de vedere. Costul încălzirii unei şcoli și cheltuielile necesare sînt prea mari, anume de aceea ele sînt alese pentru acest proiect. Primăriile sînt mai mici după dimensiuni, evident, şi cheltuielile sînt mai mici”, a remarcat Ursul.
Creşte concurenţa – creşte preţul
În Moldova există sate care deja se folosesc de sisteme termice pe bază de biomasă. Acestea sînt: satul Antoneşti din Ştefan Vodă, satul Boghenii Noi din Ungheni, satul Viişoara din Glodeni şi satul Taraclia din Căuşeni. Primarul satului Antoneşti din Ştefan Vodă, Sergiu Pricop, susţine că, din start, sătenii nu au acceptat iniţiativa de a instala sisteme termice pe bază de biomasă. “Oamenii nu au primit cu bine această iniţiativă, dar, văzînd cît de convenabil, din punct de vedere economic, şi cît de eficient lucrează sistemul, şi-au schimbat poziţia”, a spus el. Potrivit lui, unica problemă care îngrijorează administraţia este concurenţa pe piaţă. “ Din cauza concurenţei, cresc preţurile în fiecare an. Dacă în anul 2006 pentru o tonă de paie am plătit 330 de lei, anul acesta preţul a crescut pînă la 750 de lei pentru o tonă”, a spus Pricop. Potrivit lui, avantajele şi dezavantajele utilizării biomasei pentru producerea de energie arată că aceasta reprezintă o sursă care nici pe de parte nu este perfectă, însă reprezintă o variantă promiţătoare de înlocuitor pentru combustibilii fosili.
Proiectul ”Energie şi Biomasă în Moldova” este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14,56 milioane de euro, acordați de Uniunea Europeană și 560,000 de euro – de PNUD Moldova. Biomasa, ca sursă de energie alternativă, contribuie în prezent cu 14 la sută la consumul mondial de energie primară. La nivelul Uniunii Europene, se preconizează crearea a peste 300 000 de noi locuri de muncă în mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei.
Sursa: ecology.md